sâmbătă, 19 iulie 2008

fall into nothing..it's all i seem to do

poate atunci cand nu-mi va mai fi rau, si nu voi mai fi sub efectul pastilelor, amestecul lor, stare de moleseala si amorteala...
poate cand efectul pastilelor va lua sfarsit si a tuturor starilor maladive care au pus stapanire pe mine in ultima vreme si nu ma lasa sa traiesc decat intr-un spatiu claustrat unde nu pot sa respir...
poate cand imi voi da seama ca de fapt atunci cand ai nevoie de cineva, nu e nimeni langa tine...
poate cand voi inceta sa aud zgomotele din capul meu si sa fac planuri...
poate cand voi simti ca pot sa ma opresc fara sa-mi mai fie frica...
poate cand voi reusi sa adorm fara sa inceapa cea de-a doua lume in care ma aflu, a cuvintelor nescrise care asteapta sa se faza lizibile in acest spatiu a carui utilitatea inca o mai caut...
poate cand nu voi mai avea febra pe o caldura insuportabila... si poate atunci cand inchipuirile unei minti bolnave, sedate, care incearca sa-si gaseasca un sens...poate atunci si numai atunci...nu stiu ce va fi si nici nu-mi doresc sa stiu..vreau doar sa fie altfel

Niciun comentariu: