just for tonight

Just for tonight, if you stay with me
I have the right to all you give me
You have the choice of blood or laughter
I hear my voice, the warm ain't after
Wondering why the stage is empty
Can you look by ? They all that stamp me
Why don't we try to fly so high again?

ordinary days and ordinary people

Ploaie...lume multa...frig... coada la abonament de 3 ore..ajungi in fata si ti se spune ca nu se poate face abonamentul pentru ca nu exista nu stiu ce "attestation scolaire" pe care inca o mai astept acasa, si parca niciodata nu am vanat venirea scrisorilor precum o fac aici. In fine, o doamna amabila mi-a spus ca dupa ce voi avea mai sus mentionata hartie, pot veni tot la ea si nu va mai trebui sa stau inca o data la coada interminabila, la care am avut deosebita neplacere de a sta astazi, analizand si tot analizand oameni care stateau si asteptau si eu in acelasi haos existential care se intalneste la statiile de metrou de aici. Si ca sa nu fie o zi total lipsita de semnificatie, am luat un auotbuz foarte asemanator lui 601, cand it vine sa strigi in gura mare "astazi urasc lumea mai mult decat as fi facut-o vreodata".
Asa arata o zi ordinara la Bruxelles, sper ca de nerepetat, dar oricum daca in alte tari exista o birocratie excesiva aici nu are teremen de comparatie.Hartii peste hartii, nimicuri care te agaseaza la orice pas.. Si alergand printre aberatii metafizice care-mi caracterizeaza viata,ma intreb cum oare am ajuns noi aici, si prin ce context pe care nu mi l-as fi inchipui vreodata.Ma intreb daca este vorba de un destin aberant care continua sa se joace cu noi..asta seara cu mine mai ales..

Venice of the north or Venice of the South?

De fiecare data ma intreb care Venetie imi place mai mult, cea a nordului(adica Bruges-ul Belgiei), sau cea a sudului(mult vizitata si prea binecunoscuta Venezie a Italiei). Oricum fiecare are particularitatile ei, si merita a fi explorat fiecare colt de strada deoarece intotdeauna se pot descoperi chestii noi si surprinzatoare, cum am descoperit eu anul acesta, dupa 3 ani ce mai vazusem odata Bruges-ul.
Astfel am descoperit, din Bruges-free map for young travellers, printre altele ca: There are questions to piss of the locals: OOhh,i know this tower!it was built for the movie 'In Bruges', wasn't it? When does Bruges close? Where is McDonald's? Take a chill pill.The Bruges population is really relaxed .The best place to enjoy life horizontally is in the parks. Do not salute people with a stressy "yo", but go for "Yuu" or "Yooo" while pointing your finger at the person you're greeting.Don't wink or whistle though. If you're runnnig out of money but still hungry , fries are the best option.There is also a Fries Museum here. The local symbol of the Bruges is a bear. Nobody cares.But incidentally, the word bear is also used for everything that is good. Never steal a Belgian beer glass. It's really annoying , and only tourists do it. If you're out of cash, don;t steal change out of the collecting urns in the churches. This is only for 50 and up. Women's rights are important.Guys buy rounds of beer, and so do the girls.Make sure to always ask what your friends would like to drink, or you might end up lonely and tipsy.
Exceptand faptul ca Bruges-ul este cel mai vizitat din intreaba Belgie, restul descrierii se regaseste oarecum in poze, deoarece mi se pare ca nici macar pozele nu pot reda exact atmosfera locala.

a fi sau a nu fi singur printre o multime de persoane

Aseara a fost mult asteptata "la rentree" de catre toti studentii, fie ei belgieni( pe care cu greu ii mai diferentiezi printre alte natii), francezi, italieni, olandezi, spanioli, arabi, turci, si romani..acestia din urma ramanand inca intr-un con de umbra incat la facultate nu am dat decat peste vreo 2. Acestea fiind spuse, aseara ca tot studentu dornic de a bea bere belgiana, si a socializa cu lumea in campus, mi-am facut intrarea in acesta lume alaturi de alti colegi la Nocturne de ULB,(minunanta facultate unde am ales sa-mi continui studiile). In program de anuntau diverse formatii rock, hop-hop si electro, karaoke, simulari de salsa si evident multa bere pe la toate colturile.
Am intrat in mijlocul unei multimi unde nu numai ca nu mai eram eu cea care sa fie constienta de actele sale, nu-mi mai auzeam nici propriile ganduri. Eram un om purtat de ceilalti intr-o atmosfera ciudata, cu o muzica si mai ciudata.Era in vis iterativ care nu se mai sfarsea, si din care nu puteam sa ma trezesc. Eram un copil pierdut in cautare de ceva de care sa se agate, pentru a se simti in siguranta. Insa, la un moment dat totul incepuse sa mi se para ca un peisaj obisnuit..toti din jurul meu deja bausera peste masura, mirosul de iarba era la tot pasul, toaletele in aer liber, fara ca cineva sa mai aiba rusinea de a se mai ascunde. Nimeni nu stia incontro de duce si ce va face.Era un urlet continu pe care il simteam mai viu decat mine in acele momente.
Nu trebuia sa ma mai mire ca aici toti stau pe unde apuca si cu cine apuca
Ca a avea pretentii este deja ceva invechit si a avea vreun bun simt in asemenea momente deja este exclus
Ca lumea nu isi face nici o grija...toti plutesc intr-o deriva totala...The green smell is everywhere....Asa ca inceputul meu ca student al Institutului de Studii Europene din Bruxelles s-a facut intr-o asemenea seara care poate curand nu mi se va mai parea ciudata deloc...

and i wonder

o stare ciudata pentru o zi si mai ciudata....vremea incepe sa-si puna amprenta peste starea mea de spirit..where's the sun????????????

la journee sans voitures

Citeam mai devreme un articol ca in fiecare an pe 22 septembrie oamenii sarbatoresc ziua "Fara masini'' si incearca sa promoveze mijloace alternative de a se deplasa. Acest eveniment a fost consfiintit de catre Comisia Europeana in 2000 sub numele de "Saptamana Europeana A Mobilitatii. La Bruxelles aceasta zi a fost sarbatorita ieri, asa ca rar se mai vedea o masina pe drum, iar biciclistii se comportau ca si cum strazile ar fi fost numai ale lor, fasa sa tina cont unoeri ca mai existau si pietoni. Cu toate acestea nu am constatat nici un accident care sa necesite a fi prezentat.Ma intreb cum ar arata la Bucuresti o asemenea zi, dar pana atunci cum a fost aceasta zi la Bruxelles va reiesi din urmatoarele poze.

lene de duminica

Incep sa cred ca Bruxellul incepe sa-si arate partile frumoase una cate una....Este un cer complet senin si cald(atipic pentru vremea de aici).Este ziua fara masini, cand pe strada poti vedea numai biciclisti,in schimb mijloacele de transport in comun sunt mai dese, iar lumea poate circula fara bilet(cata pierdere pentru toti controlorii si amenzile colosale de 80 de euro, daca ai ghinionul sa te prinda). Inca ma resimt dupa o seara pluriculturala, in care a inceput procesul de socializare in afara facultatii cu colegii.La fel precum imi placea Bucurestiul noaptea, imi place si Bruxellul.Toate barurile, pub-urile si cafenelele deschise in centru pana la 3 dimineata, lume multa pe strazi gata sa petreaca oriunde.Aseara mi-am dat seama de ce Bruxellul este intr-adevar capitala europeana, intrucat poti auzi in mai putin de 5 minute toate limbile posibile...inclusiv romana.
Inceputul este putin haotic, lumea din jur la fel, si faptul ca ne-am intalnit romanii, spaniolii, francezii si olandezii, pentru a petrece 2 ani impreuna.Inca sunt in minoritate pe aici, dar nu ma plang.Urasc orice inceput, insa dupa cum spun multi aici, nu este mare diferenta intre Bucuresti si Bruxelles.Deocamdata ceea ce am observat si singura in prima mea saptamana aici, este ca ne caracterizeaza aceeasi lipsa de organizare administrativa.

back again

Dupa o ratacire de cateva zile,de adaptare, cumparaturi, nervi si multe altele, ma regasesc in noua mea casa...So, my new crib as i promised...

unde sunt..unde esti..septembrie a venit deja

Aurelian Andreescu si Aura Urziceanu - Septembrie
Asculta mai multe audio Muzica »


hors du paysage pour quelques jours.......

nori si ploaie

Vreme schimbatoare la fel ca si starile mele de spirit..dimineata e innorat, la pranz iese in cele din urma soarele cel mult asteptat(mai ales de mine), iar dupa, acest piesaj se repeta la nesfarsit.Aici nu poti prezice vremea, nu poti stii cum va fi timpul in orele urmatoare, ce sa mai zic pentru o vreme mai indelungata.Deocamdata e bine, cursurile de la facultate par interesante in teorie, practic insa nu am experminentat prezenta la nici unul. Sper insa sa nu se fi facut nimic, pentru ca-mi este greu sa-mi dau seama care este orarul meu dintre toate orarele pe care le avem... As fi putut face o alegorie mai interesanta, numai ca pe moment am avut chef sa scriu cam ce se intampla cu adevarat prin viata mea. .I'm still waiting for my new home, and my new life...Procesul de socializare sper sa fie pe drumul cel bun....Tot inainte cu impresia pe care o las celor din jur ca sunt italianca dupa accentul meu..de altfel romanesc la origini:))

“Pourquoi l’amour ne suffit pas”

..doar o faza trecatoare de senzatii ciudate...noi filosofii de viata de prin popor adunate incearca sa ma faca sa mi schimb atitudinea prezenta in cautare de noi provocari si experiente.Ma tot intreb ce este fericirea si in ce as putea sa o gasesc eu acum, pentru ca tipurile de fericire din jurul meu nu ma mai incanta deloc si mi-ar placea sa-mi dau seama unde s-a rupt ceva in ganduri vechi si utopice..so...precum o lalea...o lalea boboc, care se indreapta catre soare...si il primeste cu bratele deschise in nucleul existentei sale....intrebandu-ma in continuare care existenta si de sensul ei, raman inca suspendata intr-o faza de pre-adaptare si conformare...pana atunci autismul e in floare...

In the mood for fado

a new town to discover

Inca manifest sentimente contrarii.Vreau sa plec si vreau sa stau. E doar o senzatie de inceput, intr-o lume aparent noua si deloc ostila.Imi place sa-mi zambeasca oamenii pe strada...Este o senzatie placuta...Aventura este pe cale de a incepe:))

one step forward

Imi este bine aici si acum.Nu ma intereseaza cum imi va fi peste cateva zile.Refuz sa gandesc anticipativ, pentru ca deja simt ca nimic nu-mi mai apartine si urasc sa o iau de la capat. Voi lipsi ceva vreme din scriitura mea relevatoare si a incercarii de auto-depasire. Lumea spune ca-mi va fi mai bine, dar eu ce spun? Va urma...

Avec le temps,

C'est pas la pein' d'aller chercher plus loin

should i stay or should i go?

ma departez de toate si restul se indeparteaza de mine...depresia dinaintea plecarii...ma intreb cat de bune sunt alegerile facute odata cu rezonanta prezenta si care va fi aplicarea lor viitoare.Poate este doar o obligatie morala pentru mine, pe care evident..trebuie sa o indeplinesc..Curand este posibil sa nu ma mai intereseze nimic, si sa fiu eu in alt spatiu care sa ma adopte din nou.Asa cum Bucurestiul m-a adoptat acum 4 ani,acum mi-a dat drumul spre alta destinatie....

anything but this moment part II

Cateodata am un chef nebun de a asterne aici toate gandurile mele, vesele sau triste, toate tinand de existenta mea efemera. Respir aerul noptii si imi este bine.As putea spune ca in acest moment sunt fericita, aici si acum, fara alte pretexte si contexte care sa-mi mai coloreze putin viata. Gandurile sumbre si deprimante le las pe mai tarziu, cand poate nu o sa reusesc sa adorm si inevitabil ma voi invarti pe loc prinsa in mrejele lor. Un vecin de al meu sta singur afara, fumeaza si si-a depasit demult doza zilnica de bere. A ajuns sa-si caute fericirea in fiecare seara, aici vis-a-vis de geamul meu, vorbind singur cu pisicile si injurand tantarii. Nimeni nu mai vrea sa bea cu el acum si, cum a ajuns sa-si faca un obicei, in cateva clipe va sforai cu capul pe masa, pentru ca sa se trezeasca in toiul noptii injurand la fel de mult tot ceea ce-l inconjoara si nu mai gaseste cunoscut. E liniste. Imi place sa respir aerul noptii, si sa ma regasesc si sa nu ma mai gandesc ca intr-o saptamana voi fi undeva departe de tot ceea ce iubesc si ma iubeste, de tot ceea ce-mi este familiar si ma accepta, de tot ceea ce m-am legat si acum imi da drumul. Cum spuneam mai demult, urasc sa parasesc oameni si locuri, urasc sa ma mai atasez asa de mult de tot ce se afla in jur.Pur si simplu urasc ca am ales sa fac ceva, pentru ca mai tarziu sa-mi dau seama ca am ales ce trebuie. Imi este frica ca in mijlocul unui context versatil voi deveni si eu asa, si ceea ce trebuia sa caut se va fi pierdut demult.Acum imi dau seama ca aceste pagini virtuale, umplute de cuvinte legate cu sens sau de cele mai multe ori fara, reprezinta spatiul meu de introspectie subtila, care incearca sa scoata ceva la iveala, si sper ca pana la sfarsitul drumului sa fi reusit sa arat ceva.Nu voua, ci in primul rand mie, pentru ca acum mai mult decat as fi facut-o vreodata ma gandesc la mine, raportand-ma la mine si nu la ceilalti. Alteritatea fiintei mele in aceasta seara nu se va face simtita.
PS.Vecinul meu inca nu a adormit..doar a inceput sa vorbeasca in somn...poate somnul meu va fi mai linistit decat al lui...sau daca nu..vom vorbi fiecare la noapte..gandurile mele sumbre le las pe maine...

anything but this moment

The sun used to carry me, but now i have to carry him wherever i go..it's dark inside here...
ganduri selective pentru o seara tarzie...
vise inedite in cautare de contexte ...
o plaja insorita si o mare agitata...
pot sa pastrez acest moment pentru mine?
pot inainta fara sa ma opresc, lovindu-ma la fiecare pas de pretexte sa dau inapoi
vise pshihedelice..haos si liniste...si daca cuvintele ar putea sa si vorbeasca...va fi intotdeauna mai mult decat o pura coincidenta contextuala...

bouncing

We can stare all day at the sky, waiting for our fate... but i think fate is now...so fly fly and never stop ..it's all there for you..nothing that i won't do..

ultimul weekend in vama

flying high

Daca am putea sa zburam si noi atat de sus nu ne-ar mai interesa asa de mult ceea ce se intampla aici jos...restul e tacere