miercuri, 3 septembrie 2008

anything but this moment part II

Cateodata am un chef nebun de a asterne aici toate gandurile mele, vesele sau triste, toate tinand de existenta mea efemera. Respir aerul noptii si imi este bine.As putea spune ca in acest moment sunt fericita, aici si acum, fara alte pretexte si contexte care sa-mi mai coloreze putin viata. Gandurile sumbre si deprimante le las pe mai tarziu, cand poate nu o sa reusesc sa adorm si inevitabil ma voi invarti pe loc prinsa in mrejele lor. Un vecin de al meu sta singur afara, fumeaza si si-a depasit demult doza zilnica de bere. A ajuns sa-si caute fericirea in fiecare seara, aici vis-a-vis de geamul meu, vorbind singur cu pisicile si injurand tantarii. Nimeni nu mai vrea sa bea cu el acum si, cum a ajuns sa-si faca un obicei, in cateva clipe va sforai cu capul pe masa, pentru ca sa se trezeasca in toiul noptii injurand la fel de mult tot ceea ce-l inconjoara si nu mai gaseste cunoscut. E liniste. Imi place sa respir aerul noptii, si sa ma regasesc si sa nu ma mai gandesc ca intr-o saptamana voi fi undeva departe de tot ceea ce iubesc si ma iubeste, de tot ceea ce-mi este familiar si ma accepta, de tot ceea ce m-am legat si acum imi da drumul. Cum spuneam mai demult, urasc sa parasesc oameni si locuri, urasc sa ma mai atasez asa de mult de tot ce se afla in jur.Pur si simplu urasc ca am ales sa fac ceva, pentru ca mai tarziu sa-mi dau seama ca am ales ce trebuie. Imi este frica ca in mijlocul unui context versatil voi deveni si eu asa, si ceea ce trebuia sa caut se va fi pierdut demult.Acum imi dau seama ca aceste pagini virtuale, umplute de cuvinte legate cu sens sau de cele mai multe ori fara, reprezinta spatiul meu de introspectie subtila, care incearca sa scoata ceva la iveala, si sper ca pana la sfarsitul drumului sa fi reusit sa arat ceva.Nu voua, ci in primul rand mie, pentru ca acum mai mult decat as fi facut-o vreodata ma gandesc la mine, raportand-ma la mine si nu la ceilalti. Alteritatea fiintei mele in aceasta seara nu se va face simtita.
PS.Vecinul meu inca nu a adormit..doar a inceput sa vorbeasca in somn...poate somnul meu va fi mai linistit decat al lui...sau daca nu..vom vorbi fiecare la noapte..gandurile mele sumbre le las pe maine...

Niciun comentariu: