duminică, 26 aprilie 2009

happy like a butterlfy


fericirea se poate ascunde pentru cateva clipe intr-o ploaie primavarateca de petale roz, intr-o gradina regala unde gandurile trec pragul imaginatiei....

personal Jesus



Desi Pastele a ramas in urma cu o saptamana, gandurile mele cu privire la sentimentele pascale se astern abia acum in spatiul virtual..pe hartia alba a ecranului scriu ca in 23 de ani nu mi-a fost dat niciodata sa-mi petrec sarbatorile departe de familie, de tara.In prag de 24 am sarbatorit Pastele in Bruxelles, intr-un mod mai atipic si intr-un cadru mai restras.
Consider ca sunt o persoana care crede in Dumnezeu, desi religia este o optiune personala, mai ales decizia de a crede in ceva care e mai mare decat tine, si care poate fi doar un Big-brother zilnic. Observ insa ca sunt inconjurata de oameni pentru care prietenia cu Dumnezeu este ceva foarte indepartat,pentru care a petrecere sarbatorile nu e nimic mai mult decat o zi foarte obisnuita pe care o poti petrece in parc, la spalat rufele in coltul strazii, sau stand pur si simpu acasa si uitandu-te la un film. Oare o fi mult mai simplu si mai constructiv sa crezi numai in tine insuti? oare este suficient doar a crede in acel ceva care nu este decat propria noastra persoana..?
In Bruxelles exista din cate am inteles si o biserica in totalitate ortodoxa.Slujba de Inviere insa multa lume a decis sa o petreaca la o biserica din centru, in cadrul careia se afla un altar ortodox-romanesc.La ora 11 in fata bisericii era plin, limba oficiala deja nu mai erau franceza, engleza, flamanda, sau orice alta limba pe care o auzi zilnic pe strada-era limba romana, si totodata era atat de ciudat sa-ti auzi numai propria limba. Era un amestec si o ingramadeala omogena de romani-obisnuiti, cocalarul sub toate formele lui(cunoscute mai nou in Atlasul de mitocanie urbana), pitzipoance(idem cocalar), si alti compatrioti de etnie-roma. Afacerea cu lumanari era in toi:pt tine frumoaso o las la 1.5 euro...macar atat intrucat in biserica se vindeau lumanarile la pret de 3 euro...
Am uitat sa precizez ca biserica mai sus amintita, este oficial biserica unde poti face pipi, la propriu. Exista pe o laterala, un spatiu, mai mult sau mai putin amenajat sub cerul liber, unde specimene de sex masculin, isi pot face nevoile in voie...
Si daca tot sunt la subiectul biserici pe langa biserica St Catherine( oficializata intru satisfacerea nevoilor fiziologice), aseara mi-a fost dat sa ajung la o petrecere super mediatizata in spatiul urban bruxellez, care s-a desfasurat intr-o biserica..Picturile cu Iisu si Maria au vegheat toata seara adunatura care se zbantuia in acorduri de indie, electro, pop si rock'n roll.Si normal si la biserica satisfacerea nevoilor costa nici mai mult nici mai putin de 50 de centi.Ma tot intreb daca nu s-au gandit niciodata sa faca o diferentiere la pret pentru cat timp petreci inauntru, depinzand de nevoia de moment..

trenduri











-spectacol in parc..mai degraba circ pentru copii intrucat majoritatea spectatorilor nu pareau sa aiba mai mult de 10 ani
-pe o strada centrala, un fel de Victoriei bucuresteana, un domn, in jur de 60 de ani isi plimba catelul si a profitat de plimbarea cotidiana pentru a s-i face nevoile;si catelul parea uimit de faptul ca stapanul isi insusise comportamentul canin..i era rusine sa-l priveasca sau statea de paza...
-noua moda la fetele de 15 ani:boxerii peste blugi... ori au uitat ordinea in care trebuie sa si puna hainele dimineata, ori moda nu mai are nici o limita:))))

marți, 24 martie 2009

cap ou pas cap?



C'est pas ça l'histoire de nos vies?

sâmbătă, 21 martie 2009

les gens qui doutent

"Les gens qui doutent", Anne Sylvestre, 1977

J'aime les gens qui doutent

Les gens qui trop écoutent

Leur coeur se balancer

J'aime les gens qui disent

Et qui se contredisent

Et sans se dénoncer

J'aime les gens qui tremblent

Que parfois ils ne semblent

Capables de juger

J'aime les gens qui passent

Moitié dans leurs godasses

Et moitié à côté

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime ceux qui paniquent

Ceux qui sont pas logiques

Enfin, pas comme il faut,

Ceux qui avec leurs chaînes

Pour pas que ça nous gêne

Font un bruit de grelot

Ceux qui n'auront pas honte

De n'être au bout du compte

Que des ratés du cœur

Pour n'avoir pas su dire

Délivrez-nous du pire

Et gardez le meilleur

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime les gens qui n'osent

S'approprier les choses

Encore moins les gens

Ceux qui veulent bien n'être

Qu'une simple fenêtre

Pour les yeux des enfants

Ceux qui sans oriflamme

Les daltoniens de l'âme

Ignorent les couleurs

Ceux qui sont assez poires

Pour que jamais l'Histoire

Leur rende les honneurs

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime les gens qui doutent

Et voudraient qu'on leur foute

La paix de temps en temps

Et qu'on ne les malmène

Jamais quand ils promènent

Leurs automnes aux printemps

Qu'on leur dise que l'âme

Fait de plus belles flammes

Que tous ces tristes culs

Et qu'on les remercie

Qu'on leur dise, on leur crie

Merci d'avoir vécu

Merci pour la tendresse

Et tant pis pour vos fesses

Qui ont fait ce qu'elles ont pu...




vineri, 20 martie 2009

gone with the sun


Soare si senin, chef de viata.Semnele unei saptamani care a inceput si s-a sfarsit pe masura.Bruxelles este un oras frumos in lumina soarelui si a cerului senin.Detaliile minore din jur iti par niste obiecte de studiu de o importanta neobisnuita.Mi-a zambit din nou cand am trecut azi pe langa ea, dar parca acum incep sa observ cu adevarat ce se intampla in jur...c'est aussi mon fabuleux destin qui m'attend...

joi, 19 martie 2009

what's wrong with this world?


Din ciclul se intampla si pe la altii, mai precis in Bruxelles.
Te duci la film.Coada mare inauntru.Ceva mi se pare in neregula, vazand ca toata lumea se pregatea sa plateasca cu cardul.Mai bine intreb daca pot plati normal,fara sa fac coada la bancomat.Cine stie poate merge mai repede.NU, trebuie sa iesi din cladire, sa mai mergi inca 20 de m pana la cealalta intrare a cinematografului.Ajungi in cele din urma sa cumperi bilet, dupa ce filmul incepuse deja de 5 min.Vrei sa intri in sala, numai ca se pare ca sala unde se deruleaza filmul este: de "l'autre coté".Revi de unde ai plecat, iti rupe biletul, mai urci 2 etaje si in cele din urma, confortabil asezat, mai urmaresti inca 10 min de publicitate.Oare de ce publicitatea nu putea fi lasata de l'autre cote?
In ciuda micilor neintelegeri birocratice care ne omoara cu zile, vremea isi arata o faţă mai putin necunoscuta de cateva zile.Cald, senin, si soare...

duminică, 15 martie 2009

marți, 10 martie 2009

detalii inconsecvente

-mesaje subliminale ale unei arogante exprimate prin toti porii;
-o voce pierduta, inecata intr-o tuse seaca;
-o amabilitate debordanta ascunsa in spatele unui chip de nedeslusit;
-a little star watching me from far far away;
- a reason to be myself;
-un detail qui tue;
-covering letters, covering a person i don't really know;
-motivation for Green Peace;
-protege moi;
-somn dorit, visat, imposibilitate de a visa cu adevarat;
-o neasteptata liniste venita de sus;
-niste nori care se misca cu viteza neinchipuita a vantului noptii.
-e noapte.e tarziu.Unii ar trebui sa doarma.Unii dorm.Unii isi doresc asta.Unii viseaza cu ochii deschisi...

sâmbătă, 7 martie 2009

zgomote

Incerc sa dorm.Incerc sa ma trezesc.Nu stiu cat am reusit sa dorm.Stiu ca lumea vorbea, era mult zgomot, tramvaiele deja incepusera sa circule.Era noapte si nu desluseam printre zgomotele noptii voci familiare care sa ma lase sa ma apropii.Ramasesem in mijlocul drumuluil fara sa stiu unde sa ma duc.Vedeam o lumina in negura noptii dar mi se parea ca se indeparteaza cu fiecare pas pe care-l faceam spre ea.Trebuia sa caut un drum de iesire si nu-mi venea nimic in minte.Nu vedeam unde sa ma duc. M-am oprit.Zgomotele se auzeau din nou de data asta din ce in ce mai aproape.Nu era nimic familiar in tonalitatea lor dar faptul ca le auzeam ma facea sa ma simt in sigu.
Era cald, mult prea cald in jurul meu.Cu siguranta trebuie sa fi avut febra...in curand se facu liniste.Am adormit din nou.Vocile disparusera in negura noptii.Tramvaiele trebuie sa fi disparut si ele...

long way home