sweetmentaldisorder

happy like a butterlfy

2009-04-26T15:14:00.000-07:00

fericirea se poate ascunde pentru cateva clipe intr-o ploaie primavarateca de petale roz, intr-o gradina regala unde gandurile trec pragul imaginatiei....

personal Jesus

2009-04-26T12:45:00.000-07:00

Desi Pastele a ramas in urma cu o saptamana, gandurile mele cu privire la sentimentele pascale se astern abia acum in spatiul virtual..pe hartia alba a ecranului scriu ca in 23 de ani nu mi-a fost dat niciodata sa-mi petrec sarbatorile departe de familie, de tara.In prag de 24 am sarbatorit Pastele in Bruxelles, intr-un mod mai atipic si intr-un cadru mai restras.
Consider ca sunt o persoana care crede in Dumnezeu, desi religia este o optiune personala, mai ales decizia de a crede in ceva care e mai mare decat tine, si care poate fi doar un Big-brother zilnic. Observ insa ca sunt inconjurata de oameni pentru care prietenia cu Dumnezeu este ceva foarte indepartat,pentru care a petrecere sarbatorile nu e nimic mai mult decat o zi foarte obisnuita pe care o poti petrece in parc, la spalat rufele in coltul strazii, sau stand pur si simpu acasa si uitandu-te la un film. Oare o fi mult mai simplu si mai constructiv sa crezi numai in tine insuti? oare este suficient doar a crede in acel ceva care nu este decat propria noastra persoana..?
In Bruxelles exista din cate am inteles si o biserica in totalitate ortodoxa.Slujba de Inviere insa multa lume a decis sa o petreaca la o biserica din centru, in cadrul careia se afla un altar ortodox-romanesc.La ora 11 in fata bisericii era plin, limba oficiala deja nu mai erau franceza, engleza, flamanda, sau orice alta limba pe care o auzi zilnic pe strada-era limba romana, si totodata era atat de ciudat sa-ti auzi numai propria limba. Era un amestec si o ingramadeala omogena de romani-obisnuiti, cocalarul sub toate formele lui(cunoscute mai nou in Atlasul de mitocanie urbana), pitzipoance(idem cocalar), si alti compatrioti de etnie-roma. Afacerea cu lumanari era in toi:pt tine frumoaso o las la 1.5 euro...macar atat intrucat in biserica se vindeau lumanarile la pret de 3 euro...
Am uitat sa precizez ca biserica mai sus amintita, este oficial biserica unde poti face pipi, la propriu. Exista pe o laterala, un spatiu, mai mult sau mai putin amenajat sub cerul liber, unde specimene de sex masculin, isi pot face nevoile in voie...
Si daca tot sunt la subiectul biserici pe langa biserica St Catherine( oficializata intru satisfacerea nevoilor fiziologice), aseara mi-a fost dat sa ajung la o petrecere super mediatizata in spatiul urban bruxellez, care s-a desfasurat intr-o biserica..Picturile cu Iisu si Maria au vegheat toata seara adunatura care se zbantuia in acorduri de indie, electro, pop si rock'n roll.Si normal si la biserica satisfacerea nevoilor costa nici mai mult nici mai putin de 50 de centi.Ma tot intreb daca nu s-au gandit niciodata sa faca o diferentiere la pret pentru cat timp petreci inauntru, depinzand de nevoia de moment..

trenduri

2009-04-26T11:55:00.001-07:00

-spectacol in parc..mai degraba circ pentru copii intrucat majoritatea spectatorilor nu pareau sa aiba mai mult de 10 ani
-pe o strada centrala, un fel de Victoriei bucuresteana, un domn, in jur de 60 de ani isi plimba catelul si a profitat de plimbarea cotidiana pentru a s-i face nevoile;si catelul parea uimit de faptul ca stapanul isi insusise comportamentul canin..i era rusine sa-l priveasca sau statea de paza...
-noua moda la fetele de 15 ani:boxerii peste blugi... ori au uitat ordinea in care trebuie sa si puna hainele dimineata, ori moda nu mai are nici o limita:))))

qui est Victor????

2009-04-08T16:09:00.000-07:00

Taureau du 21 Avril au 21 Mai

Coté coeur:Conseil:sans un ancrage sur dans le présent,il est impossible de se projeter dans l'avenir.Et si vous vous engagiez vraiment avec Victor?

Gémeaux: Hum, à vous vous dérober devant Victor;on pourrait se demander ce que vous voulez tant protéger.

Lion:Mercure, le grand communicateur vous fera comprendre s'il est possible de tout dire à Victor.

Balance: Bonne nouvelle:il n'est pas trop tard pour que les choses évoluent favorablement entre Victor et vous...

Poissons: Vous aimez Victor et il vous aime?

Je me demande encore si EllE Horoscope (Belgique) vient de signer un contrat avec les garçons qui s'appellent Victor?!sinon je comprends pas...avril c'est le mois pour des engagements avec Victor?
je dois dormir..peut-etre demain je vais mieux comprendre...je vais rever à des vrais engagements..... avec Victor..mais d'abord je dois etre mieux ancrée dans le présent...hahahahaha

still enjoying the spring

2009-04-07T15:16:00.000-07:00

cap ou pas cap?

2009-03-24T05:26:00.000-07:00

C'est pas ça l'histoire de nos vies?

les gens qui doutent

2009-03-21T04:55:00.000-07:00

"Les gens qui doutent", Anne Sylvestre, 1977

J'aime les gens qui doutent

Les gens qui trop écoutent

Leur coeur se balancer

J'aime les gens qui disent

Et qui se contredisent

Et sans se dénoncer

J'aime les gens qui tremblent

Que parfois ils ne semblent

Capables de juger

J'aime les gens qui passent

Moitié dans leurs godasses

Et moitié à côté

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime ceux qui paniquent

Ceux qui sont pas logiques

Enfin, pas comme il faut,

Ceux qui avec leurs chaînes

Pour pas que ça nous gêne

Font un bruit de grelot

Ceux qui n'auront pas honte

De n'être au bout du compte

Que des ratés du cœur

Pour n'avoir pas su dire

Délivrez-nous du pire

Et gardez le meilleur

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime les gens qui n'osent

S'approprier les choses

Encore moins les gens

Ceux qui veulent bien n'être

Qu'une simple fenêtre

Pour les yeux des enfants

Ceux qui sans oriflamme

Les daltoniens de l'âme

Ignorent les couleurs

Ceux qui sont assez poires

Pour que jamais l'Histoire

Leur rende les honneurs

J'aime leur petite chanson

Même s'ils passent pour des cons...

J'aime les gens qui doutent

Et voudraient qu'on leur foute

La paix de temps en temps

Et qu'on ne les malmène

Jamais quand ils promènent

Leurs automnes aux printemps

Qu'on leur dise que l'âme

Fait de plus belles flammes

Que tous ces tristes culs

Et qu'on les remercie

Qu'on leur dise, on leur crie

Merci d'avoir vécu

Merci pour la tendresse

Et tant pis pour vos fesses

Qui ont fait ce qu'elles ont pu...

gone with the sun

2009-03-20T12:18:00.000-07:00

Soare si senin, chef de viata.Semnele unei saptamani care a inceput si s-a sfarsit pe masura.Bruxelles este un oras frumos in lumina soarelui si a cerului senin.Detaliile minore din jur iti par niste obiecte de studiu de o importanta neobisnuita.Mi-a zambit din nou cand am trecut azi pe langa ea, dar parca acum incep sa observ cu adevarat ce se intampla in jur...c'est aussi mon fabuleux destin qui m'attend...

what's wrong with this world?

2009-03-19T08:13:00.000-07:00

Din ciclul se intampla si pe la altii, mai precis in Bruxelles.

Te duci la film.Coada mare inauntru.Ceva mi se pare in neregula, vazand ca toata lumea se pregatea sa plateasca cu cardul.Mai bine intreb daca pot plati normal,fara sa fac coada la bancomat.Cine stie poate merge mai repede.NU, trebuie sa iesi din cladire, sa mai mergi inca 20 de m pana la cealalta intrare a cinematografului.Ajungi in cele din urma sa cumperi bilet, dupa ce filmul incepuse deja de 5 min.Vrei sa intri in sala, numai ca se pare ca sala unde se deruleaza filmul este: de "l'autre coté".Revi de unde ai plecat, iti rupe biletul, mai urci 2 etaje si in cele din urma, confortabil asezat, mai urmaresti inca 10 min de publicitate.Oare de ce publicitatea nu putea fi lasata de l'autre cote?
In ciuda micilor neintelegeri birocratice care ne omoara cu zile, vremea isi arata o faţă mai putin necunoscuta de cateva zile.Cald, senin, si soare...

messing in its peaceful life

2009-03-15T14:32:00.000-07:00

detalii inconsecvente

2009-03-10T16:36:00.000-07:00

-mesaje subliminale ale unei arogante exprimate prin toti porii;
-o voce pierduta, inecata intr-o tuse seaca;
-o amabilitate debordanta ascunsa in spatele unui chip de nedeslusit;
-a little star watching me from far far away;
- a reason to be myself;
-un detail qui tue;
-covering letters, covering a person i don't really know;
-motivation for Green Peace;
-protege moi;
-somn dorit, visat, imposibilitate de a visa cu adevarat;
-o neasteptata liniste venita de sus;
-niste nori care se misca cu viteza neinchipuita a vantului noptii.
-e noapte.e tarziu.Unii ar trebui sa doarma.Unii dorm.Unii isi doresc asta.Unii viseaza cu ochii deschisi...

zgomote

2009-03-07T14:15:00.000-08:00

Incerc sa dorm.Incerc sa ma trezesc.Nu stiu cat am reusit sa dorm.Stiu ca lumea vorbea, era mult zgomot, tramvaiele deja incepusera sa circule.Era noapte si nu desluseam printre zgomotele noptii voci familiare care sa ma lase sa ma apropii.Ramasesem in mijlocul drumuluil fara sa stiu unde sa ma duc.Vedeam o lumina in negura noptii dar mi se parea ca se indeparteaza cu fiecare pas pe care-l faceam spre ea.Trebuia sa caut un drum de iesire si nu-mi venea nimic in minte.Nu vedeam unde sa ma duc. M-am oprit.Zgomotele se auzeau din nou de data asta din ce in ce mai aproape.Nu era nimic familiar in tonalitatea lor dar faptul ca le auzeam ma facea sa ma simt in sigu.
Era cald, mult prea cald in jurul meu.Cu siguranta trebuie sa fi avut febra...in curand se facu liniste.Am adormit din nou.Vocile disparusera in negura noptii.Tramvaiele trebuie sa fi disparut si ele...

long way home

2009-03-07T02:43:00.000-08:00

friday

2009-03-06T06:59:00.000-08:00

ieri/azi/maine

2009-03-03T13:21:00.000-08:00

De multe ori am un joc absurd pe care-l joc cu mine insami.Ma intreb acum ce voi face la anul pe vremea aceasta(poate au multi acest joc, dar tin sa precizez ca este al meu si e special).Anul trecut ma intrebam cu siguranta pe unde ma vor mai purta pasii anul acesta. Cred ca pe la inceputul lunii martie, stiam ca voi schima cu siguranta peisajul...in rest totul era la fel de neclar.

Cand eram mica ma intrebam ce o sa ma fac cand voi fi mare...Sunt Mare.Ma intreb cand am crescut si am ajuns sa urasc sa iau decizii de om matur.Ma aflu la mijloc de drum intre lucruri concrete si o aparenta a lor. Acum nu ma ma intreb ce o sa fac cand o sa fiu mare-Interogatiile au trecut de partea lor. Am oameni in jur care nu uita niciodata sa-mi repete la nesfarsit: ce faci? ce ai vrea sa faci?dar chiar nu te-ai gandit unde vrei sa ajungi? Intrebarile acestea imi provoaca un dezgust existential si mai mare. In afara ca sunt mereu in cautarea unui sens existential cat de cat reconfortant, acest univers fragil trebuie sa fie mereu zdruncinat.Deocamdata intrebarile lor sunt retorice...
Nu ar fi mai bine sa raspundem clar si sincer..nu am nici cea mai vaga idee ce vreau sa fac, nu stiu unde voi fi maine si ce voi face poimaine, nu stiu ce caut aici si unde as vrea sa fiu...Viata poate a inceput acum 23 de ani cu un NU, care se va transforma la un moment dat in DA si voi putea raspunde tuturor intrebarilor.
Oamenii au sisteme de preferinte bine stabilite, eu inca ma ocup de ierarhizarea lor pentru a avea ce alege la urma.

ziua in care mi-am bagat picioarele(propriu/figurat)

2009-02-26T05:31:00.000-08:00

Si la intrebarea fetisul tau care ar fi, ca raspuns la fetisul felinarelor, de pe blogul lui Alex...

ar fi cam urmatorul, cu precizarile ca nu este un fetis...se mai intampla sa faci poze la picioare:D

sa fie oare primavara?

2009-02-26T05:11:00.000-08:00

printre nori si ploaie, primavara incepe sa se faca simtita.drumul e greu, dar sigur..De 2 zile ma trezesc intr-un soare orbitor, si chiara daca nu dureaza prea mult, stiu ca primavara e undeva pe aproape...

ce este fiinta?

2009-02-23T15:30:00.001-08:00

Dupa 4 ani stau si ma intreb..este vorba de regres sau progres?...Au trecut 4 ani cautand ceva,..am ajuns aici cautand tot acel ceva.Nedefinit, imuabil, nepieritor.
Incerc sa-mi dau seama daca este vorba de prezent sau de trecut.Traiesc acum pentru a trai intr-un deja-vu al fiintei.Se intampla lucruri concrete(merg la cinema, vad ultimele 2 filme care in momentul prezent si-ai si disputat oscaruri-le, me intrebi de ce mi-a placut mai mult Slumdog millioniare sau Benjamin Button), si a 2a zi la facultate ma trezesc vorbind despre logos.Nu ma intreb ce e in neregula..ma intreb daca cumva am oprit timpul si de 4 ani incoace ma tot intreb ce vroia Parmenide sa zica...
Nu in jurul acestei rostirii, a acestei ordini ascunse din spatele aparentelor lucrurilor se afla tot sensul existentei noastre? Poate nu are rost nimic din ceea ce facem, ce am vrea sa facem.Trebuie doar sa stam sa ne intrebam ce este fiinta.In acest context intervine Parmenide care spune ca fiinta este; nefiinta nu poate fi gândită. (un zambet la seminar nu te ajuta mereu sa iei o steluta..fiinta era mai presus de zambet)..ma refer aici la colegii/colegele care incercau sa treaca mai presus de fiinta cu un loc in prima banca si cu un zambet mai sus de decolteu...
Poate locul meu nu este aici.Am ramas de fapt suspendata in timp, si nu am reusit sa gasesc drumul mai departe...Hiedegger imi zambaste de pe coperta cartii de pe birou care asteapta sa fie citita zilele astea( Eseuri si conferinte).Intre timp mai am o problema de rezolvat cu Platon si al sau Banchet..mai bine zis cu al sau elogiu despre iubire, numai ca tot acum 4 ani, am aflat ca nu exista decat o aparenta inselatoare...
"prin afirmarea identitatii, caci ceea ce este nu poate sa nu fie, iar ceea ce nu este nu poate sa fie – pentru ca fiinta a fost este si va fi."Parmenide...si deschid Heidegger "Ce inseamna a gandi?"dar asta este alta poveste..nu vreau sa deconstruiesc totul intr-o seara
va urma...poate cand voi intelege ca"omul poate gandi in masura in care ii este permis"...unora le este permis sa gandeasca prea mult...

vise(partea 1)

2009-02-19T15:58:00.000-08:00

Cand suntem mici visam sa devenim mari dintr-o data, sa treaca mai repede copilaria, sa putem facem si noi ce fac parintii nostrii.Esti suparat ca esti mic si nebagat in seama...

Cand eram mica imi doream sa ajunga mai repede ziua in care voi putea sa ajung la masa fara sa-mi intind mainile si sa pot vedea ce se afla pe ea. Imi doream sa ajung cat mai sus, pentru ca inca nu stiam ca intotdeauna se va afla ceva si mai sus.Era constiinta simpla a unui copil care credea ca un un concept simplu, cel de inaltime nu era relativ..exista undeva acolo sus totul.
Era un vis simplu de copil, iar timpul m-a ajutat sa-l indeplinesc.Visam sa pot alerga toata ziua, sa-mi petrec noptile ca si cum ar fi o continua zi, sa ma joc pana la epuizare, de altfel un concept necunoscut( crezand ca nu am sa ma plictisesc vreodata). Visam sa fiu mare, sa fiu bagata in seama, sa conteze ceea ce spun, sa pot simti ca imi pot argumenta ideile clare pe care aveam impresia ca le detineam ca pe o comoara ascunsa de care nimeni nu era constient.
Ma visam mare, visam ca puteam sa fac orice si ca eram in stare sa cred ca totul tinea de faptul " de a deveni mare". Nu conta ce vis aveai, erai sigur ca odata cu trecerea timpului pe care o asteptai cu nerabdare, totul se va indeplini. Inca nu puteai sa ajungi sa vezi ce se afla pe o masa, dar stiai ca in momentul ca vei fii la acceasi inaltime cu parintii tai, nu avea sa mai conteze nimic.Erai mare si nu-ti mai trebuia nimic..
Era o chestiune simpla de timp sa-ti dai seama ca ai ajuns mare, si parca visele din copilarie erau o banalitate.Ai ajuns in punctul in care totul conteaza si nu poti sa astepti numai ca sa treaca timpul.Continui sa ma joc cu timpul, crezand ca de data asta as putea sa-l opresc.
Am ajuns sa ma joc cu concepte, idei, care vor fi intotdeauna mai mari ca mine. Am ajuns sa cred ca poate nu mai pot sa-mi visez viata ci doar trebuie sa o accept asa cum este ea....

one thought for this day

2009-02-15T15:55:00.000-08:00

"Some people can never believe in themselves, until someone believes in them... "

Chaotic

2009-02-13T09:29:00.000-08:00

Te trezesti dimineata, si dupa cateva saptamani bune, camera este inundata de ceva luminos..mhh, poate e doar un vis, te gandesti sa te culci la loc, poate acest vis nu se va sfarsi..Insa somul a disparut, ceasul a sunat deja a 4a oara;poate e momentul sa infrunti din nou realitatea si sa faci fata cu brio zilelor ploiase si friguroase.Nu, nu e un vis, soarele a aparut din nou pe cer, e senin, te trezesti din nou la viata

Banal sa vorbesti despre aparitia soarelui, dar avand in vedere ca de cateva saptamani nu s-a mai aratat, acest moment poate fi cu siguranta un motiv bun de sarbatoare.Oamenii sunt mai veseli, poti descifra mai bine ce se intampla in jur, simti ca existi din nou, ca te-ai trezit dintr-un vis ploios care se repeta la nesfarsit si cautai cu disperare o cale de iesire...
Te plimbi, vrei sa opresti timpul, sa furi soarele si sa traiesti intr-o simbioza totala...In curtea unui liceu niste copii joaca elastecul..nimeni nu poate sa intervina in jocul lor... par sa fie cei ma buni prieteni ai soarelui... dar te intrebi pentru cat timp...
Banal sa continui sa vorbesti despre soare;a inceput sa ninga...10 minute sunt alocate unei ninsori ca din povesti;simti ca nu se va mai opri, ca te vei scunfunda din nou...dar nu, ninsoarea s-a oprit, soarele si-a contestat din nou terenul, pentru ca peste putin timp sa inceapa sa ploua.
Nu poti sa nu iubesti aceasta vreme..pentru ca daca nu ai iubi-o, te-ai fi inecat demult:D

......

2009-02-10T11:35:00.000-08:00

fericirea era ascunsa intr-o clipa...a trecut...m-am hranit cu iluzia ei pana am cazut din nou.Incerc sa o pot recupera dar nu mai gasesc drumul, nu mai ajung la ea, nu mai am vise care sa-mi reitereze starea de beatitudine pierduta....o stare creata, o plasmuire a imaginatiei in cautare de perfectiune...
oricum de trait, traim la nivel teoretic, ne hranim cu concepte, care ne determina sa speram, sa visam...practic, nu stiu ce e sa traiesti cu adevarat, nu stiu ce e adevarat, nu stiu sa fi ajuns sa o constanta la care sa te poti raporta de fiecare data si care sa te ajute sa te ridici, sa o iei de la capat...
este doar inceputul unui nou drum..desi am alergat spre altceva, aparent ma aflu in acelasi punct..maine ma voi ridica din nou..de data asta nu stiu spre ce alerg, dar cu siguranta imi voi da seama la un moment dat ca am cazut prada aceluiasi joc..isn't it funny that life's a bitch?

happines is not an ideal of reason, but of imagination(Kant)

2009-02-09T13:26:00.000-08:00

o incursiune rapida prin ziua de vineri

2009-01-23T15:27:00.000-08:00

Din ciclul se intampla in Bruxelles, si de data asta nu in Romania...intr-o zi de vineri, cand te intrebi daca Bruxelles nu se va ineca la un moment dat de atata ploaie, lumea isi urmeaza ciclul normal al vietii. Aceleasi masini care se duc in toate direcţiile, aceleasi feţe la supermarket...Ajungi in fata unui restaurant intalienesc, unde se pare ca regula fumatului interzis inauntru se aplica spre deosebire de alte locuri de aici. Intotdeauna la intrarea restaurantului se afla cineva care isi fumeaza linistit ţigara..astazi in faţa localului se afla o femeie.Existenta ei parea ca se deruleaza intr-o nepasare totala, fata de toti trecatorii care treceau, si care incercau sa se fereasca de ploaia care nu se mai sfarsea.Se poate ca ea sa fi inteles ca la un moment dat legatura ta cu ploaia trebuie sa devina o legatura destul de stransa, sa incepi sa traiesti intr-o simbioza totala, sa o simti a ta, si sa nu ii mai constati de fiecare data aparitia..de ceva vreme zilnica...
ploaia ii crea o lume a ei, picaturile pareau nu ca o deranjau, ci mai degraba ii mangaiau faţa,ochii inchisi, mana se ducea tacticos la gura, si tigara incepea sa fie fumata...picioarele erau desculte pe cimentul de la intrarea restaurantului si parea si ele cu pedichiura lor rosie care nu putea sa nu aduca un plus de culoare acestui peisaj ca iubesc ploaia mai mult decat orice altecva...
ma intreb si eu care o fi secretul sa ajungi sa ignori si sa accepti ploaia...

ce a fost si ce-a ajuns

2009-01-21T16:10:00.000-08:00

Citeam mai devreme pe un site despre asfaltul din vama veche..comentariile aferente spun totul...daca am ajuns sa facem strada asfaltata in vama veche, de ce nu am ajunge sa construim ceva de genu si prin curtea Muzeului Satului ca solutie pentru fluidificarea traficului...sau o ruta ocolitoare prin parcul Herastrau ca nu mai pierdem atata vreme la semafoare...Bucurestiul nu are nevoie de spatiu verde asa cum noi nu avem nevoie sa ne fie luat acest loc Vama Veche si ceea ce inseamna pentru unii.

E ciudat ca tocmai vorbeam ieri cu niste spanioli si incercau sa se gandeasca daca la ei poti dormi seara pe plaja si sa te trezesti dimineata in galagia valurilor si caldura primelor raze de soare.Nu au asa ceva pentru ca este interzis.Atunci nu e mai bine sa nu aiba asa ceva, sa nu stie ce inseamna sa pierzi o chestie de care te-ai bucurat unoeri si pe care ai repeta-o cu cea mai mare placere?intotdeauna libertatea ta trebuie sa interfereze intr-un mod nepotrivnic cu libertatea altora care dispun de ea intr-un mod nefast...Unde vor mai fi diminetile cand astepti rasaritul in acordul melodiei What a Wonderful world de la Louis Armstrong? sau mai bine am putea striga toti what a wonderful "asfalt" .... e trist ce se intampla si mai ales interesele ascunse care se afla in spatele fiecarui proiect urban....si de ce banii aceaia trebuiau neaparat investiti intr-o sosea care sa treaca exact prin plaja de la Vama Veche...Si nimeni nu face nimic si nu se va intampla nimic...ca "s-a stricat vama deja" si pitzipoancele si cocalarii trebuie sa mai schimbe si ei peisajul de mama si fitzele de acolo, numai ca...nu puteau intra cu masina exact pana la malul marii;acum daca au sosea or sa stie sa profite mai bine de pe urma ei..
si in concluzie un comentariu gasit pe pagina unde am citit si despre asfaltul din vama veche arata exact ce devine incet incet Vama si cine incearca sa o schimbe:

"Asta e din categoria “deci se poate”… Probabil ca vreo pitipoanca i s-a plans lu’ ta-su’ ca nu poate merge cu tocurile pe “aleile” alea pline de pietricele si nisip (si ocazional balti, dupa cate vreo ploaie)… asa ca… domnul “Tata de Pitzi” a facut pe dracu-n patru si a inceput sa-i faca alee fetii… pentru ca, daca la vara o s-o duca in Vama cocalaru’ cu BMW alb, cu numar de genul CT 69 SEX, sa poata saraca sa mearga in voie sa manance “ceva usor” la Corsaru’… si apoi sa danseze in “club” la Ovidiu…"

Doar un scenariu

2009-01-19T15:53:00.001-08:00

Uneori imaginatia se joaca cu noi...cream scenarii, mai mult sau mai putin plauzibile, avand ca temei o stare de bine...

Doua fete asteptau tramvaiul, 4 masini care asteptau la semafor...era rosu...soferul celei de a 2a masini care astepta la stop, iese din masina si incepe sa dea cu pumnii in portiera soferului din dreapta....In 2 secunde toti oamenii care se aflau in cele 4 masini ies, si incep sa se bata...sau cel putin sa intervina intre agresor si cel a carui masina fusese lovita. Agresorul, aparent un familist normal, cu 2 copii care incep sa planga nu poate fi oprit, intervine insa sotia luic care incearca sa explice ca sotul are probleme si isi cere scuze pentru tot ce s-a intamplat...nu s-a intamplat nimic, erau doar 4 masini care asteptau la semafor, si care dupa 2 minute au plecat intr-o liniste totala...cateodata imaginatia chiar iti joaca feste
Intr-un tramvai in acceasi noapte alte 2 fete se aseaza pe cele 2 scaune gasite libere si incep sa vorbeasca.In discutie intervine un tip ciudat care incepe sa povesteasca de petrecerile burgheze unde se duce si daca nu vor si ele sa vina.Sunt acele petreceri unde toti tinerii cu bani incearca sa treaca intr-o alta lume cu o stare de bine platita...inainte sa plece le lasa un mic cadou..dar starea de bine nu vine singura, trebuie intotdeauna sa platesti...ahh era un vis...nimic nu se intampla cu adevarat, doar prea multa imaginatie

messy

2009-01-19T15:11:00.000-08:00

Nu este loc pentru ordine..amintirile vin din trecut, si gandurile razlete de zi cu zi de concretizeaza intr-o ordine aleatorie. Din septembrie incoace, s-a creat o noua ordine, o noua lume, unde adesea ma simteam la distanta, comentand si criticand tot ce ma inconjura. Partial ordinea mea noua, se compune tot din elemente trecute, care incearca sa se concretizeze in ceva care sa poata sa ma faca sa plec in continuare in cautarea unui sens...
3 luni trec repede.3 luni departe de casa sunt de fapt cele 3 luni in care notiunea de timp nu-si are locul..timpul zboara si tu zbori odata cu el.
momente traite, fara sens, fara o ordine care sa le puna cap la cap....te trezesti seara dansand pe mese intr-un bar care dimineata e cofetarie, iei le datorie apa si tic-tac de la magazinul arab, mananci o pseudo-supa in care plutesc 2 ciuperci odioase la restaurantul vietnamez, te cauti de 30 de centi pentru o nevoie fiziologica urgenta unde cateodata mai primesti si cate o bomboana, stai rezemat de geamul de la tramvai si vine alt tramvai din fata a carui oglinda retrovizoare intra exact in geamul de care stai rezemat(pe o straduta unde abia au loc 2 masini), copii incep sa zbiere, tramvaiul se opreste intr-un loc de care habar nu ai..insa mergi tot inainte....lumea bea pe strazi si cateodata in loc de geanta un accesoriu necesar este halba de bere...
si dupa 3 luni intr-o seara geroasa cand nici nu poti sa vorbesti, te intorci si un tip, aparent normal, se plimba gol pe strada..dupa 10min o masina se opreste in fata ta, din ea iese acelasi tip gol, te priveste, si se urca si demareaza in cea mai mare viteza..mai are sens sa mai continui..tipul a plecat creand o noua bucata din ordinea mea existentiala....se intampla in bruxelles

Linistea contrariilor

2009-01-13T14:23:00.000-08:00

Ai stat vreodata si te-ai intrebat ce inseamna cu adevarat linistea?de unde vine si unde se duce?Nimeni nu sta sa se interogheze asupra lucruriilor marunte si aparent simple.O avem, si de ce am vrea sa stim mai mult in ceea ce o priveste. Unii stau insa sa se intrebe asupra formelor pe care le poate capata linistea...eu fac parte din categoria celor din urma, pe principiul ce-am avut si ce-am piedut, si in cautarea linistii perfecte(inca sper sa existe!!!), voi continua cu o analiza mai degraba antropologica a conceptului sus amintit:
-"linistea" serilor din cismigiu, cand freamatul naurii se contopea cu cel al copiilor si al pasarilor pana la retragerea completa din peisaj; era o liniste aparenta intrucat inauntru adevarata liniste se facea simtita:linistea muzicii unei soprane, linistea unor melodii reluate la nesfarsit transpuse in linistea unui pian care era intotdeauna prezent pentru a transpune in acordul notelor sale ceea ce auzea;cateodata linistea aparenta era putin bulversata de sunetul farfuriilor sparte venite de la un etaj de mai sus;
-"linistea" de pe Calea Mosilor;nopti incarcate de sunteul sirenelor de politie, salvare, masini...lucrari urbane.Devenea linistea asumata, intrucat nu mai auzeai nimic foarte curand;
-"linistea" serilor din Drumul Taberei;seri pline de freamatul copacilor care bateau la geam...linistea se arata dupa mult timp sub adevaratul ei chip; pana la urlete si tipetele nevestei batute cu un etaj mai sus.... sa fi fost insa cea mai apropiata forma de liniste traita?
-"linistea" serilor bruxelleze-galagia masinilor care gonez haotic in toate directiile, sunete de sirene, salvari, politie...pisica care miorlaie alaturi... sa fie asta cea mai indepartata forma de liniste traita?
Acum este "liniste"...pentru cateva secunde mi se pare ca intr-adevar s-a asternut "linistea"...este insa doar o liniste a contrariilor; definitia conceptului de liniste isi are originile nu in efectul produs ci in persoana celui care o cauta, sub ce forma o cauta si mai ales unde o cauta...

am i ever going to stop running?????

2008-12-08T15:42:00.000-08:00

daca el si-a uitat umbrela mie mi-a fost furata

2008-12-08T15:27:00.000-08:00

Daca Nietzsche spunea "mi-am uitat umbrela", o afirmatie aparent banala, afirm si eu cu aceeasi indiferenta nefilosofica:"mi s-a furat umbrela". Pentru cateva secunde de neatentie, o umbrela lasata nesupravegheata, la nici jumatate de metru distanta, dispare. Posesorul ramane perplex, in fata spectacolului cu greu de imaginat...

Gasitorului ii doresc sa aiba parte de cat mai multe ploi...

Nu eram atasata de umbrela mea gri, cu buline albe, care mi-a facut viata mai usoara in cele 3 luni de vreme bruxelleza...Stiam ca la un moment dat venea momentul sa ne despartim, sa ii fac loc alteia noi, care sa treaca prin acelasi vacarm cotidian ca pana acum. Nu se leaga cu greu o legatura cu propria umbrela, doar ca atunci cand nu mai e, ii simti lipsa...simtul proprietatii asupra umbrelei cu buline a fost distrus...
Nu de alta...dar in acea zi, ploua torential.Pe tot drumul spre casa, nu m-am gandit decat la ea, cu fiecare picatura de ploaie, imi aminteam de o umbrela..care odata fusese a mea...

and he's here again

2008-12-08T15:10:00.000-08:00

and he's watching...hunting...jumping...

and i wonder

2008-12-01T15:36:00.001-08:00

Din ciudateniile Bruxellului, de care nu numai eu sunt mirata,precum si alti spaniloi, francezi, olandezi, intr-un bar de obicei, satisfacerea nevoilor fiziologice costa. Nu conteaza ca la Mc Donald's platesti pentru un meniu 7 euro, toaleta mai adauga la acest pret inca 80 de centi.Spiritul meu revoltat, care inca nu s-a invatat ca poate mai trebuie sa se si relaxeze, a chestionat situatia in cauza.Doamna, de altfel poate la fel de revoltata ca si mine ca i se pune aceasta intrebare, mi-a raspuns pe un ton raspicat, ca de..ea trebuie sa curete dupa fiecare in parte, ce stiu eu.( a se mentiona ca conceptul de a curata dupa fiecare se traduce in a atinge usor cu o carpa colacul wc-ului si apoi ai voie sa intri..acum e curat)...
In baruri, unde de obicei consumul de bere este ridicat la orice ora din zi si din noapte, la fiecare pahar se mai adauga inca 30 de centi...cateodata carpa mai este insotita si de un spray...
Cateodata mai ai ocazia sa te amuzi cu cel care pandeste intrarea persoanelor la toaleta si te lasa sa treci...aici nu mai curata nimeni asa ca nu mai trebuie sa se ridice de fiecare data de pe scaun.
Partea cea mai amuzanta este ca ultima data pentru ca am platit 30 de centi am primit o bomboana mentolata..a 2-a oara in acceasi seara o bomboana cu cocos, si a 3-a oara poate si datorita faptului ca nu mai erau bomboane iar doamna care statea de veghe la buna organizare a toaletei si a curateniei ei, era cu carpa aferenta sa pregateasca intrarea altcuiva..ce puteam sa fac mai bine de cat sa ..run baby, run...iar a 4-a oara cred ca bause si ea suficient incat era din partea casei..Cata bunavointa....

la neige

2008-11-27T12:28:00.000-08:00

Da, la Bruxelles ninge. Caderea primilor fulgi de nea creeaza intotdeauna o nostalgie, putin ancestrala a locuri familiale, catre care te intorci mereu cu viteza nemasurabila a gandurilor.
Strada incepe sa se ascunda din ce in ce mai mult sub un covor alb, inca indefinit, care incearca sa-si faca loc intr-un cadru care inca ii pare ostil.Jocul neincetat al fulgilor de nea da nastere unui moment pe care ai dori sa-l tii pentru tine pentru mai mult timp.
Odata cu caderea fulgilor par ca ma scufund si eu intr-o stare de beatitudine , de refugiere, de recuperare a unei iluzii care-mi doresc sa devina realitate.
Bruxelles se ascunde acum sub o imagine alba de a carei efemeritate este si el constient, intrucat ploaia este cea care isi disputa teritoriul zilnic, sau aproape zilnic.
Ce joc absurd, si totodata amuzant sa vezi oameni care trec pe strada si se bucura ca niste copii de acest lucru numit "la neige", un concept destul de straniu pentru ei dealtfel.
Familiaritatea creata de de zapada bruxelleza pare sa fie strans de o familiaritate pe care incearca sa si-o construiasca acum toti acesti oameni care trec pe strada si care-si manifesta sentimente contradictorii fata de ceea ce mie mi se pare la fel de evident si real....

2008-11-20T15:51:00.000-08:00

Straduinta arzatoare de a gandi cu sens m-a parasit.
O alta scapare din lumea mea inchipuita, cateodata falsa. Sub o imagine cinica si indiferenta, se ascunde cu totul altceva.Este un fel de refugiu asumat. Este o imagine creata pentru altii.

back or not

2008-11-08T18:35:00.000-08:00

Am disparut din peisajul virtual acum ceva vreme.Nu este ceva care tine de mine, ci doar de lipsa unei conexiuni permanente la internet.
Totul pare sa fi intrat intr-o banalitate cotidiana.Nu stiu cand au trecut deja 2 luni de cand ma aflu in Bruxelles, de cand limba mea a incetat sa mai fie limba pe care sa o vorbesc zilnic, de cand a socializa cu toate nationalitatile posibile devine ceva normal, de cand nu mai sunt inconjurata de oameni care sa tineau la mine si ma acceptau asa cum sunt. Nu ma asteptam sa gasesc taramul viselor mele aici,inca totul este departe de visele si inchipuirile bolnave ale imaginatiei mele. Oricum pana sa fiu multumita pe deplin va mai trece ceva vreme.
Inca traiesc acolo si aici in acelasi timp, inca sunt pierduta la intersectia dintre doua lumi, inca incerc sa descopar ceea ce sunt si incep sa devin aici. Inca ma pierd in trecut cu intentia de a zambi in prezent, cu riscul poate de a omite cea ce se deschide in fata. Oricum se pare ca intregul blog, cu toate certitudinile mele si totodata plasmuiri ale realitatii cotidiene, nu este altceva decat o cautare a sinelui, plecat intr-o calatorie la cateva mii de kilometri departare. Nu aveam mari asteptari sa ma regasesc pe deplin aici, dar nimeni nu poate prezice ceea ce se poate intampla in timp. Continui sa ma refugiez in propriile ganduri, sa gasesc confortul si fericirea acolo unde stiu eu mai bine, continui sa fiu cea care eram fara vreo intentie voita de a fi altfel.
pana maine ploaia imi va sterge toate gandurile....

vizita saptamanala

2008-10-29T13:28:00.001-07:00

Se pare ca deja si-a facut un obicei sa ma trezeasca dimineata....pisica vecinei mele, in cautare de afectiune...dar tot mi-e dor de cele 3 ale mele de acasa...

si ce soir...

2008-10-28T16:50:00.000-07:00

....j'ai pas envie d' rentrer tout seul
Si ce soir j'ai pas envie d' rentrer chez moi
Si ce soir j'ai pas envie d' fermer ma gueule
Si ce soir j'ai envie d' me casser la voix...alors quoi faire???

it's all over again

2008-10-27T14:42:00.000-07:00

.."fiindca e imposibil sa numesti pur si simplu "natural" ceea ce este rezultatul unui conflict sau al unei contradictii, echilibrul sau rational?"

Recunoasterea incertitudinii tuturor opiniilor, si asumarea unui adevar partial, lipsit de fundament...Plutirea in gol, fara scop, fara cauza...sau poate doar un mijloc de a avansa in aceasta gaura imperceptibila a fiintei noastre...dincolo de noi, azi si maine, ramane o idee care-si cauta un fundament in ceva real si perceptibil, care sa se faca auzit, sa strige, sa devina o vointa care sa nu fie o simpla iluzie...daca cineva credea ca ratiunea va salva omenirea, atunci asa sa fie.Numai sa fim constienti de asta.

Goya and his monsters

2008-10-25T07:06:00.000-07:00

Nu stiu de ce imi persista in cap celebra fraza "Somul ratiunii naste monstrii".Poate pentru ca de atatea ori as incerca sa raman rationala, sa cantaresc fiecare situatie de o suta de ori(nu ca nu as face asta mai mereu) pana sa iau o decizie, intrucat nu ma multumeste nimic si cu greu gasesc ceva care sa fie aproape de modelul cvasi-perfectionist pe care tot il caut.
Problema alegerii rationale, a actelor noastre dictate de liberul arbitru, ne lasa intotdeauna prada contextualizarii si a recontextualizarii reiterate.
Sa presupunem ca ne aflam in fata a doua perechi de pantofi care ne plac foarte mult si nu stim pe care sa ii luam, intrucat nu avem bani decat de o singura pereche.Personal nu voi lua nici una.Pentru ca ratiunea mea bolnava, sau nu numai imi spune ca voi gasi ceva care sa-si merite si mai bine banii. Incerc sa gandesc, sa rationez,si stiu ca nu fac asta oricat m-as minti. Incerc sa ma tin distanta si aparent indiferenta, pentru a pastra ceva din mine care incerc sa arat pentru a ascunde poate altceva. Sunt prada propriului joc maladivo-rational, impus de mine.
Atunci cand ratiunea mea doarme, clar apar monstrii lui Goya. Inca ma mentin in pozitia de a analiza si a reanaliza si a fi refractara pasagerilor clandestini care apar si dispar, ca intr-un joc cu suma nula.

just ..nothing

2008-10-17T17:05:00.000-07:00

i wish i were a hippie girl in another world....

i go nowhere-HOW?

2008-10-17T16:39:00.000-07:00

Visele sunt plasmuirea imaginatiei.O imaginatie idealista, dar rationala in acelasi timp. Riscand sa idealizezi totul, in cautarea unor lucruri potential-perfecte,risti sa cazi intr-o uitare de sine-aparent negata. Aparent pesimismul se ascunde in spatele unei idealizari totale. Aparenta si ascunsa lumea din jur nu percepe ceea ce vezi tu, nu intelege, nu trebuie sa inteleaga. Pentru simplul fapt ca aceasta lume e treaza ramai si tu treaz. Te lasi purtat de oameni, aparent straini.
Este eterna poveste a cautarii de sine-fugi dintr-un loc, pentru a te regasi in alta parte. Zbori odata cu visele tale, spre ceva care trebuie sa fie mai bun, altfel, mai complex. Ai ales si odata cu alegerea facuta iti construiesti o lume. Poate fi o joaca de copil, un joc ludic dus la extrem.
Este o lume unde trebuie sa existe certitudini, si nu vise.Unde sa fie persoane, dincolo de oameni, unde sa fie o realitate dincolo de fictiune.
aparent obosesti si adormi. aparent este totul pentru ca deocamdata nu exista certitudini.

stuck on you my girls

2008-10-15T13:41:00.000-07:00

Poate ca unii asculta concomitent aceasta melodie, unii dispera numai cand ii aud numele, lasand deoparte versurile si melodia.Dar poate like old times, we'll have a moment together..in different places with different people...so here comes:

L'hygiene de l'assassin-Amelie Nothomb

2008-10-14T14:40:00.000-07:00

La transposition scénique d'un roman cela revient à « libérer » les mots de leurs pages. Ici les mots sont des armes, les dialogues se déroulent comme un jeu, un jeu dangereux car le but est l'élimination définitive de l'adversaire.

Incercarea de a pastra ceea ce consideri ca a fost cel mai important in viata ta, cu scopul ultim de a-l ucide pentru ca sa stii ca a ramas si va ramane numai pentru tine...Igiena asasinului poate fi povestea, poate nu dusa la extrem a oricaruia dintre noi care sub aparenta infatisare cotidiana ascunde secrete profunde care trebuie pastrate pentru sine, trebuie adancite in profunzimile sufletului pentru a a stii ca ceva este unic si mai ales iti apartine intr-u totul.
In aceasta seara la Theatre le Public din Bruxelles, a fost o poveste de dragoste, grotesc infatisata, asunsa pana aproape de sfrasit de niste resorturi sufletesti care in cele din urma au cedat.A fost pretul iubirii omorate pentru ca in cele din urma sa devina eternitate.

Sfarsitul serii a constat in niste etape succesive de oameni, muzica statii de metrou.

Ce ii uneste pe o mama care vorbeste cu copilul sau care nu mai are rabdare pana vine urmatorul metrou, un individ care probabil abia a termina ziua de lucru si priveste in gol, pentru ca nu mai conteaza nimic decat sa ajunga acasa, un cuplu care rade cu subinteles, un baiat de culoare care pare ca abia si-a parasit casa parinteasca in cautare de aventuri bruxelleze(numai hainele a uitat sa si le schimbe;cromatica nu ma deranja), un batran care privea linistit copilul care radea si se juca in indiferenta lui juvenila, o tanara care facea sudoku, un grup de hippie care-si gresisera perioada cand puteau sa se exprime liber si dezinhibat fara ca ceilalti din jurul lor sa-i priveasca ciudat, si inca cinva care abia astepta sa termine "Cartea rasului si a uitarii"de Milan Kundera???
Mozart care canta frenetic in statia de metrou si care parea ca din moment in moment va face sa explodeze difuzoarele si sa proclame o noua era...cum va arata aceasta era, poate numai el sa stie.

beautiful places

2008-10-12T14:13:00.000-07:00

Atunci cand e soare si senin, sunt fericita.Astazi a fost una dintre acele zile...

just faith...or not

2008-10-10T14:36:00.000-07:00

Nu stiu daca cred in destin.
Nu stiu daca destinul e ceva in care trebuie sa crezi. Sau iti da el un semn ca nu poti actiona altfel.
Nu stiu daca suntem singurii care ne construim propria viata, sau mai exista ceva, deasupra noastra care ne impune o limita si atunci cadem din nou.O luam de la capat, in alt loc, sub alta masca, cu aceleasi pretentii ...dar cadem din nou.Vointa noastra infinita mai gaseste forta sa ne impinga din nou sa urcam acelasi drum..chiar daca atunci cand ajungem sus..cadem...ne invartim in propriul cerc existential, fara sa gasim calea de scapare.Chiar daca aparent o gasim, exista o limita care nu poate fi trecuta.Propria noastra limita care intotdeauna este mai sus decat orice altceva care se afla langa noi, cu noi, deasupra noastra.
We change places, we change people, we change life, but we can't change faith.If there si faith.
And if there is a way out, i desperately need to find it...
PS:aberatiile metafizice din aceasta seara au un substrat profund( sau nu), dar aparent mi-au marcat ziua, si mi-au indus o stare de sila totala fata de organizare, oameni, si pentru putin timp si fata de viata si acest cerc din care nu pot scapa...

undeva

2008-10-07T14:33:00.000-07:00

undeva departe...fara zgomotul vietii...undeva in vama...soarele rasare...undeva eram si eu...candva voi stii si eu...

putin entuziasm

2008-10-06T12:38:00.000-07:00

Ieri cautam ceva intr-un peisaj tomnatic cu ploaie si mult frig...cautam ceva care sa ma entuziasmeze, sa nu simt deja ca s-a instalat o rutina asupra vietii bruxelleze care devine din ce in ce mai apasatoare ca insasi vremea de afara.

Un episod dintr-o zi banala ca oricare alta...mergi la super market si faci cumparaturi.Supermarketul este inchis pentru ca e greva si nu circula nici un mijloc de transport.Asa ca nici cei care lucreaza la supermarket nu au avut cum sa ajunga azi la munca(sau la job, cum prefera fiecare:)). Langa acest supermarket mai exista unul, un gen de alimentara, a unui arab.O sticla de 1 l de apa plata si un tic-tac de scortisoara(yummy) costa 2, 15 euro. Nu mai conta pretul.Ajungi la casa si-ti dai seama ca ai uitat banii acasa.Spui ca revii in 10 min cu banii, si daca poate sa-ti tina produsele la casa ca sa nu mai faci inca o data turul magazinului. Insa, vanzatorul spune ca poti sa le iei si sa ii aduci banii maine.Ii spui ca revii in 10 minute.

Te intorci insa dupa ce iei banii de acasa si ii duci.Vanzatorul zambeste si spune ca nu trebuia sa revin astazi.Stia ca o sa vin maine.
Se intampla in Bruxelles.Ma gandesc daca asta se poate intampla si in Romania.
O concluzie pentru ziua de astazi este ca..Sursa entuziasmului se gaseste in lucrurile marunte. Insa unii nu vad mai departe de ceea ce a aparent si iluzoriu.

metamorfoze iluzorii

2008-10-05T14:57:00.000-07:00

Oamenii nu se schimba.Trec prin timp, iar timpul trece odata cu ei. Daca am sta sa reflectam mai bine asupra notiunii de timp, ne-am intreba cine e mai batran..Noi sau timpul?
Oamenii experimenteaza lucruri noi.Sunt mereu in cautare de ceva nou, inedit, de stari psihedelice care se nasc din nimic. Eu caut sursa entuziasmului. Caut intotdeauna ceva mai mult, poate si acolo unde nu este loc de mai mult.
Nu exista un moment pana la care nu ai fost.Suntem dintotdeauna, sub diverse chipuri cu alte masti.Suntem aceeasi indiferent de timp, numai ca unii nu stiu sa vada foarte bine ce au in jurul lor.
Nu ai nevoie sa schimbi locul pentru ati da seama ca suntem niste fiinte in starea naturala, stare care este usor inlocuita de cea artificila a vietii mundane. Si fi fost mai fericit omul in starea naturala...sa fie oare un moment cand vom spune ca nu mai avem nevoie si de mai mult, avem suficient si vom pune punct liniei de plutire?
Orice as gandi acum stiu ca exista momentul cand o sa fie bine

seara suprarealista

2008-10-02T12:37:00.000-07:00

Cuvinte care se regasesc exprimate prin intermediul subiectilor si care reprezinta realitatea( o realitate cu i totala libertate de expresie). De cele mai multe ori o realitate mai aparte care trece dincolo de limitele normale.Irealitate si cotidian, scene dure, viziune ambiguua dar care intotdeauna cauta sa exprime ceva viu.Idei ascunse ochiului mundan dar relevate prin prisma culorilor.
randurile de mai sus fac dovada gandurilor mele de asta seara cu privire la vizita facuta la Casa lui Rene Magritte din Bruxelles.Imaginile lasa loc interpretarii diverse...

soon live in Brussels

2008-10-02T01:36:00.000-07:00

just for tonight

2008-09-30T15:30:00.000-07:00

Just for tonight, if you stay with me
I have the right to all you give me
You have the choice of blood or laughter
I hear my voice, the warm ain't after
Wondering why the stage is empty
Can you look by ? They all that stamp me
Why don't we try to fly so high again?

ordinary days and ordinary people

2008-09-30T14:23:00.000-07:00

Ploaie...lume multa...frig... coada la abonament de 3 ore..ajungi in fata si ti se spune ca nu se poate face abonamentul pentru ca nu exista nu stiu ce "attestation scolaire" pe care inca o mai astept acasa, si parca niciodata nu am vanat venirea scrisorilor precum o fac aici. In fine, o doamna amabila mi-a spus ca dupa ce voi avea mai sus mentionata hartie, pot veni tot la ea si nu va mai trebui sa stau inca o data la coada interminabila, la care am avut deosebita neplacere de a sta astazi, analizand si tot analizand oameni care stateau si asteptau si eu in acelasi haos existential care se intalneste la statiile de metrou de aici. Si ca sa nu fie o zi total lipsita de semnificatie, am luat un auotbuz foarte asemanator lui 601, cand it vine sa strigi in gura mare "astazi urasc lumea mai mult decat as fi facut-o vreodata".
Asa arata o zi ordinara la Bruxelles, sper ca de nerepetat, dar oricum daca in alte tari exista o birocratie excesiva aici nu are teremen de comparatie.Hartii peste hartii, nimicuri care te agaseaza la orice pas.. Si alergand printre aberatii metafizice care-mi caracterizeaza viata,ma intreb cum oare am ajuns noi aici, si prin ce context pe care nu mi l-as fi inchipui vreodata.Ma intreb daca este vorba de un destin aberant care continua sa se joace cu noi..asta seara cu mine mai ales..

Venice of the north or Venice of the South?

2008-09-29T05:58:00.000-07:00

De fiecare data ma intreb care Venetie imi place mai mult, cea a nordului(adica Bruges-ul Belgiei), sau cea a sudului(mult vizitata si prea binecunoscuta Venezie a Italiei). Oricum fiecare are particularitatile ei, si merita a fi explorat fiecare colt de strada deoarece intotdeauna se pot descoperi chestii noi si surprinzatoare, cum am descoperit eu anul acesta, dupa 3 ani ce mai vazusem odata Bruges-ul.
Astfel am descoperit, din Bruges-free map for young travellers, printre altele ca: There are questions to piss of the locals: OOhh,i know this tower!it was built for the movie 'In Bruges', wasn't it? When does Bruges close? Where is McDonald's? Take a chill pill.The Bruges population is really relaxed .The best place to enjoy life horizontally is in the parks. Do not salute people with a stressy "yo", but go for "Yuu" or "Yooo" while pointing your finger at the person you're greeting.Don't wink or whistle though. If you're runnnig out of money but still hungry , fries are the best option.There is also a Fries Museum here. The local symbol of the Bruges is a bear. Nobody cares.But incidentally, the word bear is also used for everything that is good. Never steal a Belgian beer glass. It's really annoying , and only tourists do it. If you're out of cash, don;t steal change out of the collecting urns in the churches. This is only for 50 and up. Women's rights are important.Guys buy rounds of beer, and so do the girls.Make sure to always ask what your friends would like to drink, or you might end up lonely and tipsy.
Exceptand faptul ca Bruges-ul este cel mai vizitat din intreaba Belgie, restul descrierii se regaseste oarecum in poze, deoarece mi se pare ca nici macar pozele nu pot reda exact atmosfera locala.

a fi sau a nu fi singur printre o multime de persoane

2008-09-27T12:32:00.001-07:00

Aseara a fost mult asteptata "la rentree" de catre toti studentii, fie ei belgieni( pe care cu greu ii mai diferentiezi printre alte natii), francezi, italieni, olandezi, spanioli, arabi, turci, si romani..acestia din urma ramanand inca intr-un con de umbra incat la facultate nu am dat decat peste vreo 2. Acestea fiind spuse, aseara ca tot studentu dornic de a bea bere belgiana, si a socializa cu lumea in campus, mi-am facut intrarea in acesta lume alaturi de alti colegi la Nocturne de ULB,(minunanta facultate unde am ales sa-mi continui studiile). In program de anuntau diverse formatii rock, hop-hop si electro, karaoke, simulari de salsa si evident multa bere pe la toate colturile.
Am intrat in mijlocul unei multimi unde nu numai ca nu mai eram eu cea care sa fie constienta de actele sale, nu-mi mai auzeam nici propriile ganduri. Eram un om purtat de ceilalti intr-o atmosfera ciudata, cu o muzica si mai ciudata.Era in vis iterativ care nu se mai sfarsea, si din care nu puteam sa ma trezesc. Eram un copil pierdut in cautare de ceva de care sa se agate, pentru a se simti in siguranta. Insa, la un moment dat totul incepuse sa mi se para ca un peisaj obisnuit..toti din jurul meu deja bausera peste masura, mirosul de iarba era la tot pasul, toaletele in aer liber, fara ca cineva sa mai aiba rusinea de a se mai ascunde. Nimeni nu stia incontro de duce si ce va face.Era un urlet continu pe care il simteam mai viu decat mine in acele momente.
Nu trebuia sa ma mai mire ca aici toti stau pe unde apuca si cu cine apuca
Ca a avea pretentii este deja ceva invechit si a avea vreun bun simt in asemenea momente deja este exclus
Ca lumea nu isi face nici o grija...toti plutesc intr-o deriva totala...The green smell is everywhere....Asa ca inceputul meu ca student al Institutului de Studii Europene din Bruxelles s-a facut intr-o asemenea seara care poate curand nu mi se va mai parea ciudata deloc...

and i wonder

2008-09-24T02:53:00.000-07:00

o stare ciudata pentru o zi si mai ciudata....vremea incepe sa-si puna amprenta peste starea mea de spirit..where's the sun????????????

la journee sans voitures

2008-09-22T02:01:00.000-07:00

Citeam mai devreme un articol ca in fiecare an pe 22 septembrie oamenii sarbatoresc ziua "Fara masini'' si incearca sa promoveze mijloace alternative de a se deplasa. Acest eveniment a fost consfiintit de catre Comisia Europeana in 2000 sub numele de "Saptamana Europeana A Mobilitatii. La Bruxelles aceasta zi a fost sarbatorita ieri, asa ca rar se mai vedea o masina pe drum, iar biciclistii se comportau ca si cum strazile ar fi fost numai ale lor, fasa sa tina cont unoeri ca mai existau si pietoni. Cu toate acestea nu am constatat nici un accident care sa necesite a fi prezentat.Ma intreb cum ar arata la Bucuresti o asemenea zi, dar pana atunci cum a fost aceasta zi la Bruxelles va reiesi din urmatoarele poze.

lene de duminica

2008-09-21T03:34:00.000-07:00

Incep sa cred ca Bruxellul incepe sa-si arate partile frumoase una cate una....Este un cer complet senin si cald(atipic pentru vremea de aici).Este ziua fara masini, cand pe strada poti vedea numai biciclisti,in schimb mijloacele de transport in comun sunt mai dese, iar lumea poate circula fara bilet(cata pierdere pentru toti controlorii si amenzile colosale de 80 de euro, daca ai ghinionul sa te prinda). Inca ma resimt dupa o seara pluriculturala, in care a inceput procesul de socializare in afara facultatii cu colegii.La fel precum imi placea Bucurestiul noaptea, imi place si Bruxellul.Toate barurile, pub-urile si cafenelele deschise in centru pana la 3 dimineata, lume multa pe strazi gata sa petreaca oriunde.Aseara mi-am dat seama de ce Bruxellul este intr-adevar capitala europeana, intrucat poti auzi in mai putin de 5 minute toate limbile posibile...inclusiv romana.
Inceputul este putin haotic, lumea din jur la fel, si faptul ca ne-am intalnit romanii, spaniolii, francezii si olandezii, pentru a petrece 2 ani impreuna.Inca sunt in minoritate pe aici, dar nu ma plang.Urasc orice inceput, insa dupa cum spun multi aici, nu este mare diferenta intre Bucuresti si Bruxelles.Deocamdata ceea ce am observat si singura in prima mea saptamana aici, este ca ne caracterizeaza aceeasi lipsa de organizare administrativa.

back again

2008-09-20T03:35:00.000-07:00

Dupa o ratacire de cateva zile,de adaptare, cumparaturi, nervi si multe altele, ma regasesc in noua mea casa...So, my new crib as i promised...

unde sunt..unde esti..septembrie a venit deja

2008-09-16T07:01:00.000-07:00

Aurelian Andreescu si Aura Urziceanu - Septembrie
Asculta mai multe audio Muzica »

hors du paysage pour quelques jours.......

nori si ploaie

2008-09-15T10:11:00.000-07:00

Vreme schimbatoare la fel ca si starile mele de spirit..dimineata e innorat, la pranz iese in cele din urma soarele cel mult asteptat(mai ales de mine), iar dupa, acest piesaj se repeta la nesfarsit.Aici nu poti prezice vremea, nu poti stii cum va fi timpul in orele urmatoare, ce sa mai zic pentru o vreme mai indelungata.Deocamdata e bine, cursurile de la facultate par interesante in teorie, practic insa nu am experminentat prezenta la nici unul. Sper insa sa nu se fi facut nimic, pentru ca-mi este greu sa-mi dau seama care este orarul meu dintre toate orarele pe care le avem... As fi putut face o alegorie mai interesanta, numai ca pe moment am avut chef sa scriu cam ce se intampla cu adevarat prin viata mea. .I'm still waiting for my new home, and my new life...Procesul de socializare sper sa fie pe drumul cel bun....Tot inainte cu impresia pe care o las celor din jur ca sunt italianca dupa accentul meu..de altfel romanesc la origini:))

“Pourquoi l’amour ne suffit pas”

2008-09-13T11:23:00.000-07:00

..doar o faza trecatoare de senzatii ciudate...noi filosofii de viata de prin popor adunate incearca sa ma faca sa mi schimb atitudinea prezenta in cautare de noi provocari si experiente.Ma tot intreb ce este fericirea si in ce as putea sa o gasesc eu acum, pentru ca tipurile de fericire din jurul meu nu ma mai incanta deloc si mi-ar placea sa-mi dau seama unde s-a rupt ceva in ganduri vechi si utopice..so...precum o lalea...o lalea boboc, care se indreapta catre soare...si il primeste cu bratele deschise in nucleul existentei sale....intrebandu-ma in continuare care existenta si de sensul ei, raman inca suspendata intr-o faza de pre-adaptare si conformare...pana atunci autismul e in floare...

In the mood for fado

2008-09-12T14:17:00.000-07:00

a new town to discover

2008-09-12T09:06:00.000-07:00

Inca manifest sentimente contrarii.Vreau sa plec si vreau sa stau. E doar o senzatie de inceput, intr-o lume aparent noua si deloc ostila.Imi place sa-mi zambeasca oamenii pe strada...Este o senzatie placuta...Aventura este pe cale de a incepe:))

one step forward

2008-09-09T14:25:00.001-07:00

Imi este bine aici si acum.Nu ma intereseaza cum imi va fi peste cateva zile.Refuz sa gandesc anticipativ, pentru ca deja simt ca nimic nu-mi mai apartine si urasc sa o iau de la capat. Voi lipsi ceva vreme din scriitura mea relevatoare si a incercarii de auto-depasire. Lumea spune ca-mi va fi mai bine, dar eu ce spun? Va urma...

Avec le temps,

2008-09-08T12:40:00.000-07:00

C'est pas la pein' d'aller chercher plus loin

should i stay or should i go?

2008-09-07T12:34:00.000-07:00

ma departez de toate si restul se indeparteaza de mine...depresia dinaintea plecarii...ma intreb cat de bune sunt alegerile facute odata cu rezonanta prezenta si care va fi aplicarea lor viitoare.Poate este doar o obligatie morala pentru mine, pe care evident..trebuie sa o indeplinesc..Curand este posibil sa nu ma mai intereseze nimic, si sa fiu eu in alt spatiu care sa ma adopte din nou.Asa cum Bucurestiul m-a adoptat acum 4 ani,acum mi-a dat drumul spre alta destinatie....

anything but this moment part II

2008-09-03T12:49:00.000-07:00

Cateodata am un chef nebun de a asterne aici toate gandurile mele, vesele sau triste, toate tinand de existenta mea efemera. Respir aerul noptii si imi este bine.As putea spune ca in acest moment sunt fericita, aici si acum, fara alte pretexte si contexte care sa-mi mai coloreze putin viata. Gandurile sumbre si deprimante le las pe mai tarziu, cand poate nu o sa reusesc sa adorm si inevitabil ma voi invarti pe loc prinsa in mrejele lor. Un vecin de al meu sta singur afara, fumeaza si si-a depasit demult doza zilnica de bere. A ajuns sa-si caute fericirea in fiecare seara, aici vis-a-vis de geamul meu, vorbind singur cu pisicile si injurand tantarii. Nimeni nu mai vrea sa bea cu el acum si, cum a ajuns sa-si faca un obicei, in cateva clipe va sforai cu capul pe masa, pentru ca sa se trezeasca in toiul noptii injurand la fel de mult tot ceea ce-l inconjoara si nu mai gaseste cunoscut. E liniste. Imi place sa respir aerul noptii, si sa ma regasesc si sa nu ma mai gandesc ca intr-o saptamana voi fi undeva departe de tot ceea ce iubesc si ma iubeste, de tot ceea ce-mi este familiar si ma accepta, de tot ceea ce m-am legat si acum imi da drumul. Cum spuneam mai demult, urasc sa parasesc oameni si locuri, urasc sa ma mai atasez asa de mult de tot ce se afla in jur.Pur si simplu urasc ca am ales sa fac ceva, pentru ca mai tarziu sa-mi dau seama ca am ales ce trebuie. Imi este frica ca in mijlocul unui context versatil voi deveni si eu asa, si ceea ce trebuia sa caut se va fi pierdut demult.Acum imi dau seama ca aceste pagini virtuale, umplute de cuvinte legate cu sens sau de cele mai multe ori fara, reprezinta spatiul meu de introspectie subtila, care incearca sa scoata ceva la iveala, si sper ca pana la sfarsitul drumului sa fi reusit sa arat ceva.Nu voua, ci in primul rand mie, pentru ca acum mai mult decat as fi facut-o vreodata ma gandesc la mine, raportand-ma la mine si nu la ceilalti. Alteritatea fiintei mele in aceasta seara nu se va face simtita.
PS.Vecinul meu inca nu a adormit..doar a inceput sa vorbeasca in somn...poate somnul meu va fi mai linistit decat al lui...sau daca nu..vom vorbi fiecare la noapte..gandurile mele sumbre le las pe maine...

anything but this moment

2008-09-03T12:11:00.000-07:00

The sun used to carry me, but now i have to carry him wherever i go..it's dark inside here...
ganduri selective pentru o seara tarzie...
vise inedite in cautare de contexte ...
o plaja insorita si o mare agitata...
pot sa pastrez acest moment pentru mine?
pot inainta fara sa ma opresc, lovindu-ma la fiecare pas de pretexte sa dau inapoi
vise pshihedelice..haos si liniste...si daca cuvintele ar putea sa si vorbeasca...va fi intotdeauna mai mult decat o pura coincidenta contextuala...

bouncing

2008-09-02T12:41:00.000-07:00

We can stare all day at the sky, waiting for our fate... but i think fate is now...so fly fly and never stop ..it's all there for you..nothing that i won't do..

ultimul weekend in vama

2008-09-01T03:15:00.000-07:00

flying high

2008-09-01T03:10:00.001-07:00

Daca am putea sa zburam si noi atat de sus nu ne-ar mai interesa asa de mult ceea ce se intampla aici jos...restul e tacere

ceva lipseste

2008-08-28T13:38:00.001-07:00

Imi lipseste o punte de legatura..Intre gandurile mele si ceea scriu este o totala incoerenta.Stiu ca trebuie sa fie cumva insa nu pot reda forma pe care o doresc.Substractul aparent are consistenta pentru ce ar trebui sa fie, insa ma invart in jurul unei idei pe care reusesc sa o pierd destul de repede fara sa arat nimic, fara sa reiasa ca asa sunt eu in spatele a tot ceea ce zic si as putea fi tot eu in spatele a ceea ce visez si arat. Maine o sa pot respira din nou, si voi fi eu uitandu-ma la o mare care nu se mai sfarseste la fel ca si gandurile mele interminabile.Voi fi eu printre oameni, pierduta insa cu sperante de ragasire chiar si pentru cateva clipe.Aberez si as putea continua, insa ma opresc aici.Monologul din aceasta seara s-a incheiat.Poate asa se intampla de fiecare data cand stai prea mult intr-un loc si unde obisnuinta te indeamna sa crezi ca asa este normal si nu trebuie sa-ti doresti mai mult.

nothing to be said

2008-08-25T14:52:00.000-07:00

de spus nu am foarte multe.de facut nu fac nimic.Timpul trece si eu plutesc alaturi de el.Mai rar prin el.Ma simt obosita fara sa am de ce, plina de viata cand nu am de ce. Constiinta mea este treaza, numai eu par sa dorm atunci cand ar trebui sa fiu treaza, sa fiu rationala cand nimic nu are logica, sa fiu ascultata cand am ceva de spus. Ma simt pierduta fara sa am in ce sa ma pierd, ascult fara sa am ce.Sunt inconjurata de multe imagini a ceea ce ar trebui sa fie dar deocamdata aceste imagini nu au si chipuri.Da, m-am schimbat, dar nu raportandu-ma la ceilalti si raportandu-ma la mine.Nu ma stiu cine sunt si unde sunt. Am pierdut ce regasisem, dar nu am cautat unde trebuia.Cine esti si de ce ma agasezi cu toate intrebarile?E tarziu.mai bine dormi..maine poate constiinta ta va dormi si tu te vei trezi.Somn usor.Tie si mie.Maine o luam de la capat. Aici si acum, pentru a cauta acolo si atunci.

trust your imagination

2008-08-20T04:33:00.000-07:00

Pierduta inca intre contradictii si inconsecvente, mi-am dat seama ca imaginile exprima in aceste zile mult mai mult decat ar putea sa o faca cuvintele...so look and trust your imagination, you can be there too if you want it.

smile for the camera

2008-08-20T04:12:00.000-07:00

2008-08-18T10:53:00.000-07:00

leave me alone right now
I used to be in love with this
now I'm trying to get rid of all this human interest

calatorie spirituala

2008-08-17T10:38:00.000-07:00

cateodata cred ca trebuia sa ma fi nascut la tara. Pur si simplu ma fascineaza lucrurile simple a caror importanta o descopar mereu cu o intensitate marita..

inconsecvente mentale

2008-08-06T00:04:00.000-07:00

Sursa revelatiilor din ultima vreme se afla demult in noi insine.Trebuia doar sa apara un pretext pentru a ne da seama ca traim in mijlocul unor contradictii si inconsecvente. Avem asteptari prea mari de la oameni, traim cu impresia ca nimic nu poate aparea din senin sa ne zdruncine micul nostru univers. Ne inselam continuu. Iluziile aberante ale vietii isi fac simtita prezenta sub toate formele si in momentele cele mai inoportune. Invatam sa trecem mai departe pentru a da din nou peste ceva care sa ne determine sa ne schimbam, sa gandim inainte de a actiona, sa invatam sa rationam in detrimentul sentimentelor si trairilor noastre. Incercam sa cautam un confort sentimental, fara a fi vorba de iubire sau de formele ei aferente.Nu stim ce cautam, dar stim ca atunci cand gasim ceva care sa fie aproape de idealul nostru imaginat ne complacem in acea situatie confortabila psihic si fizic.Ne mintim ca asta cautam si asta de dorim, ignorand experienta unor revelatii anterioare. Incepem sa ne jucam ca niste copii pentru ca la un alt nivel,tocmai aceasta joaca va avea un rol nefast in formarea noastra.Nu putem fi rationali, si observatori impartiali pentru ca nu putem sa nu ne implicam.sa stam si sa privim. Daca as putea sa fiu acel observator impartial, as fi eu undeva, iar restul lumii in fata mea..as fi eu fara sa ma amestec printre ceilalti..poate mi-ar fi mai bine...si, da , inchei cu obisnuitele puncte de suspensie pentru ca nu trebuie sa spui mereu totul.Restul e tacere...

just like a child

2008-08-01T13:46:00.000-07:00

astazi am redescoperit pentru cateva momente copilul din mine, in preajma tuturor maimutoaielor de plus didlle din mall... entuziasmul a fost pe masura nutrind dorinta arzatoare de a-mi cumpara tot ce vedeam...desi didlle ma astepta acasa,ca de obicei pe noptiera de langa pat..se pare ca mai am de copilarit ceva vreme:))

Get through this night, there are no second chances.

2008-07-31T14:21:00.000-07:00

Urasc sa parasesc locuri de care m-am legat, sa ramana doar amintiri si clipe placute
Urasc sa impachetez si sa-mi vad viata de 2 zile inconjurata de cutii
Urasc sa ma gandesc ca e ultima seara petrecuta undeva
Urasc sa stiu ca maine nu ma voi mai trezi aici
Urasc ca ma leg de chestii materiale care pentru mine conteaza
Urasc ca azi e aici si maine o sa fie undeva departe
Urasc cand universul meu de schimba si oamenii de schimba si ei
asta seara urasc tot ce se intampla aici si acum.urasc ca sunt aici si nu in alta parte.urasc ca lumea se misca si eu refuz sa ma misc odata cu ea
aveam ganduri mai frumoase pentru asta seara dar niciodata nu se materializeaza cum ar trebui.Acest trebuie nu stiu cum ar trebui definit.Ideea mea de perfectiune ma va urmari continuu si voi continua sa ma misc intr-o semi perfectiune, o parte partiala a ei. ma misc odata cu gandurile mele confuze si difuze si inchei o luna ciudata, aici, acum, unde maine nu voi mai fi si de care o sa-mi amintesc cu siguranta.
Intotdeauna devin melodramatica cand trebuie sa ma mut.Urasc schimbarile si asta este.Pentru azi nu am avut multe de zis;am concluzionat cu asta e. Aberatille metafizice vor continua curand.

2008-07-30T13:16:00.000-07:00

we can only be our strange self.. si in ultimele zile am simtit o prezenta oligofrenica foarte aproape..eram eu....Sunt mult prea obosita ca sa mai gandesc, sa sper, sa fac planuri, sa analizez, sa meditez, sa aberez, sa fiu eu...O sa se termine curand..Sinele inca trebuie analizat pentru a-si face loc aici, printre oameni, printre alte prezente oligofrenice..dar necesare.

supradoza de vise interzise de lege 2

2008-07-29T10:33:00.000-07:00

am cautat ceva aici si sper ca m-am inselat..nu ma astept sa ma inteleg eu, baremi sa o faca altcineva

supradoza de vise interzise de lege

2008-07-29T09:23:00.000-07:00

nervi, sentimente contradictorii, o vaza rosie, plutire in gol, zambete induse, fericire...depresie, plans, fericire..urlete interioare...
cuvinte fara sens, fara rost..mai bine liniste..de ce sa te chinui sa incerci sa vorbesti cand nu ai de ce, nu stii ce sa zici, si chiar daca stii..unele chestii raman pentru tine...te gandesti ca inca mai exista undeva, inca nu e totul pierdut...iluzia unei chestii mentale mai calauzeste inca visele...sperante nutrite in neant, acum s-au distrus
nu stii ce a fost, si daca mai e..nu stii daca era vorba de iubire sau ceva de genu..a fost ceva...astazi cauti, analizezi, constientizezi cand este atat de aproape...ca probabil ai pierdut ceva important, undeva, intr-un timp indepartat, cand daca te apropiai prea mult vroiai sa fii libera, trebuia sa alergi in cautare de ceva nou, care sa egaleze, sa surclaseze, sa fie aproape si in acelasi timp la fel de departe...inca cauti acel ceva si este destul de probabil ca sa-l fi gasit demult..astazi nu mai conteaza
am fost aproape, dar in alt timp, acum este bine orice ar fi..pentru ca ceva este.Vorbim de un destin implacabil, care se joaca si iti da semne atunci cand nu este cazul, si intotdeauna cand este prea tarziu. Este o joaca aberanta, am ras, am plans, am alergat intr-un vis de copil pentru ca sa devina o pseudo realitate astazi.
Speram ca trebuie si simtim, visam ca suntem fraieri ca sa rationalizam ceea ce este simplu si aparent
Ne pierdem in cuvinte mari si fara sens, ca sa construim ceva...
speram ca destinul sau ce forme ascunse si perverse ale lui isi fac cunoscuta aparitia atunci cand nu ne dorim asta va inceta sa se joace cu mintea noastra si asa distrusa de vise interzise.
Am incheiat ce a fost o data pentru a lasa totul intr-o stare perpetua de aparitii fugitive, ganduri ascunse si tampite...o stare indescriptibila de senzatii si sentimente confuze..fara identitate..ca noi toti de altfel

erai aici cand ascultam asta..aici..unde erai?nu vedeam nimic...ai fost...

confused

2008-07-27T11:19:00.000-07:00

Some day we'll bump into each other as some strangers who met for the first time, in different places, without knowing it. Till then, i keep on running and chasing shadows..

a song for friday mood

2008-07-25T05:25:00.000-07:00

My head is still in the clouds..not to be precised..still looking for a better mood.

these days

2008-07-24T05:49:00.000-07:00

There are days where I wish I would be a child again

iluzii efemere

2008-07-23T07:50:00.000-07:00

Ploaia a acoperit deja Bucurestiul si a pus stapanire pe mine inducandu-mi o stare si mai ciudata decat de obicei, fara prea multe ganduri inoportune insa cu reflectii subtile pe ici, pe colo. Pe o asemenea vreme, realizez ca atunci cand te simti singur nu este niciodata nimeni langa tine..si avea dreptate cine mi-a zis asta mai mult, desi o contraziceam cu vehementa fiind ferm convinsa de contrariul acestei afirmatii..Asa ceva nu este posibil..Si uite ca m-am inselat...Ma bucur intotdeauna cabd am dreptate, si ma simt bine cu convingerile mele fie ele aberante sau nu...dar recunosc cand ma insel si perspectiva mea optimista asupra lucrurilor devine o apa de ploaie. Acum stiu de ce nu pot recunoaste anumite lucruri, nu pot afirma validitatea lor si realizabilitatea lor.Poate fi datorita unei superstitii tampite dar care nu a dat gres, mai bine sa vad lucru implinit decat sa mai cad inca o data prada iluziilor...Unele lucruri mai bine raman nespuse..de ce trebuie sa stie lumea tot ce se intampla..ce mai conteaza detaliile intr-o forma fara fond care devine vizibila?
Imi vine sa urlu dar nu stiu ce ma impiedica.poate faptul ca voi izbucni intr-o tuse interminabila..si o voi lua iar de la capat...Imi doresc sa plec acum, sa nu ma mai intorc, sa nu ma mai intereseze, sa nu-mi mai pese....In aceste momente oricum lumea mea este cu fundul in sus, nu stiu cand va fi ordine pentru ca in curand totul va fi pus in cutii, totul va fi strans pentru a pleca in alta parte, pentru a regreta locul pe care-l voi parasi, pentru ca dintr-o stupiditate umana..care nu ar trebui sa mai existe...te atasezi pana si de cel mai minor lucru care-ti sta in cale si mai ales de unele lucrui materiale a caror perisabilitate oricum va fi simtita odata. alors apres moi le deluge ....si voi inceta sa-mi mai pese

Si daca e adevarat..

2008-07-22T03:10:00.000-07:00

"Maine este un mister, pentru toata lumea, iar acest mister trebuie sa provoace rasul sau dorinta, nu frica sau refuzul"
"Ce o sa-ti spun nu este usor de inteles, e imposibil de admis, dar daca ai vrea sa-mi asculti povestea, daca ai vrea sa ai incredere in mine, atunci poate ca vei sfarsi prin a ma crede si asta e foarte important fiindca esti , fara sa stii, singura persoana din lume cu care pot imparti acest secret"...Marc Levy

fall into nothing..it's all i seem to do

2008-07-19T07:15:00.000-07:00

poate atunci cand nu-mi va mai fi rau, si nu voi mai fi sub efectul pastilelor, amestecul lor, stare de moleseala si amorteala...
poate cand efectul pastilelor va lua sfarsit si a tuturor starilor maladive care au pus stapanire pe mine in ultima vreme si nu ma lasa sa traiesc decat intr-un spatiu claustrat unde nu pot sa respir...
poate cand imi voi da seama ca de fapt atunci cand ai nevoie de cineva, nu e nimeni langa tine...
poate cand voi inceta sa aud zgomotele din capul meu si sa fac planuri...
poate cand voi simti ca pot sa ma opresc fara sa-mi mai fie frica...
poate cand voi reusi sa adorm fara sa inceapa cea de-a doua lume in care ma aflu, a cuvintelor nescrise care asteapta sa se faza lizibile in acest spatiu a carui utilitatea inca o mai caut...
poate cand nu voi mai avea febra pe o caldura insuportabila... si poate atunci cand inchipuirile unei minti bolnave, sedate, care incearca sa-si gaseasca un sens...poate atunci si numai atunci...nu stiu ce va fi si nici nu-mi doresc sa stiu..vreau doar sa fie altfel

dreams be dreams

2008-07-16T14:04:00.000-07:00

so sleepy, but the sleep does't come to take me. Imi place aceasta noapte, e liniste si racoare,pot sa respir pe ritmuri de Jacques Brel si Edith Piaf, si imi este dor sa fac chestii pe care le faceam odata.In aceasta stare de letargie completa, fie ea din lipsa de ocupatie post-licenta, sau datorata lipsei unei ocupatii constante, am uitat ca-mi placea sa visez mai mult, sa dau o forma concreta viselor mele,sa ies mai des cu prietenii, sa alerg, sa joc tenis, sa caut ceva care sa ma bucure in orice lucru marunt care aparea pe parcursul zilei.Sa rad fara motiv si sa nu-mi mai pese.Cred ca este doar o faza de moment si ma voi regasi cat de curand, insa pana atunci prefer se pare sa discut cu mine, despre mine, prin intermediul unor cuvinte scrise aici. Astazi am gasit ceva, o particica dintr-un trecut indepartat, care ma determina sa visez mai departe...o himera care mai apare din cand in cand.Nimic concret, si care sa aiba nevoie de o analiza mai detaliata.

Wednesday morning

2008-07-16T02:44:00.000-07:00

Ploua sau nu ploua?oricum asta pare sa nu ma deranjeze.Ma trezesc la ore ciudate, adorm la ore, mai putin ciudate incat asta a devenit o obisnuita deja...cand este timpul sa adorm si pun capul pe perna atunci se trezesc toate vocile din capu meu, toate gandurile interminabile, care ma fac sa-mi piara orice chef de somn si liniste.

Oricum aseara, adica azi dimineata pe la 3, cand ca tot omu doream sa pot sa adorm, a inceput vechea poveste.Dupa 2 ani ar fi trebuit sa ma obisnuiesc, dar intotdeauna ma ia prin surprindere, poate e de vina si tonalitatea tot mai crescanda a vocii care ma face sa tresar de fiecare data. Un mic pasaj care va ramane in istoria sederii mele in acest apartament, undeva prin drumul taberei:
La prima vedere, un cuplu obisnuit, de peste 50 de ani, cu o fata aparent la fel de normala, atunci cand isi face aparitia in apartamentul parintilor ei. Dar noaptea, si uneori in timpul zilei, apartamentul lor devine mai animat ca de obicei.
El:"Curva dracului ti-am zis ca esti o proasta, sa te ia dracu , nu te mai suport. Cu ce am gresit eu idioato, numai tu esti de vina....blestemata sa fie ziua in care te-ai nascut" pe fundal de tipete, alte injuraturi pe care nu are rost sa le reproduc aici si bataia aferenta, care de ceva timp nu mai urla ca "Ma omori, nu mai da, te rooogg" ci incepe sa urle de nu se ma poate. Bataia se reia si la 7 dimineata, si la pranz, si cu orice ocazie care apare.In rest nimic pare sa nu tulbure linistea acestui apartament, pe care va trebui sa-l parasesc curand, si de care o sa mi fie dor. Violenta in familie, in apartamentul de deasupra mea, este ca la ea acasa>faza care ma amuza de fiecare data este ca sotul ii spune sotiei, ca va pleca de acasa, ca nu mai suporta curva langa care a stat atatia ani. Dar cu siguranta voi pleca eu inaintea lui, si muta mobila va mai fi distrusa, pana sa plece unul dintre ei. Daca era sa plece, unul trebuia sa plece pana acum...Multe inundatii vor mai fi in acest apartament, multe zgomote ciudate, si admnistratori nebuni.insa cu toate acestea mie imi va fi dor...si de cate ori imi spuneam ca nu e bine sa ma mai atasez de chestii materiale..pur si simplu nu trebuie sa-mi mai pese...

I see skies of blue..... clouds of white....And I think to myself .....what a wonderful world.

2008-07-14T13:12:00.000-07:00

fericirea-retete si formule noi-este un titlu mare pe prima pagina a ultimului numar din ziarul Dilema veche. Ma cam amuza sincera sa fiu partea cu retete si formule noi-daca ar fi existat unele retete atunci fericirea departe de a fi un concept destul de abstract, cu o predilectie de reprezentare subiectiva in timp si spatiu, ar fi fost un nou tip de prajitura care putea fi servita la orice ora,indiferent de gust...
Cate scoli de filosofie, atatea conceptii despre fericire...la Aristotel fericirea(eudaimonia) echivala cu atingerea "binelui suprem". De aici insa alta discutie...Ceea ce inseamna astazi fericirea pentru omul modern, nu cred ca vreau sa stiu.Reprezentarile fericirii sunt dominate de valorile individualiste, hedoniste si materialiste.Fericirea ajunge sa nasca nefericire.Acumularea tot mai crescanda de bunuri, reprezinta o fericire paradoxala(cum o numea Gilles Lipovetsky).
Sunt multe discutii despre fericire pe care le-am avut timp de 4 ani de filosofie, fie ele in cadre restranse, la facultate, in terasa si nu numai. Chiar si fara aceste discutii, fericirea ramane pentru mine o reprezentare individuala, de scurta durata, dar cu o intensitate ridicata, determinata de liniile spatiale(de cele mai multe ori). Nu as putea generaliza ca ar fi determinata general si de oameni.Aici intervine discutia despre placerile mentale si cele corporale.si un sistem de preferinte.
Fericirea e inevitabil imperfecta, insa putem sa ii sustragem aspecte care sa ne convina, si care sa ne poate demonstra capacitatea noastra de a fi fericiti.Oricum ar fi pusa problema, mai bine o fiinta umana nesatisfacuta decat un porc satisfacut, mai bine sa fii un Socrate nesatisfacut, decat un nebun satisfacut.
Daca ar fi sa urmam o abordare rationala a acestui concept abstract-numit fericirea atunci...o dimineata de august, in asteptarea rasaritului, cand simti nisipul fin sub picioare si marea care se arata ca un spatiu infinit al dorintelor si realizarilor tale, cand te simti sarat si asta pare sa nu te mai deranjeze, cand pescarusii vin atat de aproape de tine incat par ca vor sa-ti devina prieteni, cand pe fundalul trairilor tale si a valurilor care se sparg necontenit la picioarele tale auzi muzica lui Louis Armstrong...cand oamenii se iubesc fara sa mai tina cont de nimic...ce ar mai insemna?

stillthesame

2008-07-13T09:17:00.000-07:00

acceasi strada, aceeiasi oameni, acelasi pom(zarzar, mar...)...poate lipsesc totusi doua fete care sa stea fiecare pe trotuarul ei pentru a avea cateva momente de liniste, fiecare cu ea insasi, pentru ca la un interval de 5 min sa revina la acceasi distractie cotidiana si amuzanta, cand lumea nu mai conta pentru ca era a lor. Nimeni nu ne-a luat locul, nimeni nu mai urla pana tarziu in noapte, nimeni nu mai escaladeaza pomii sub privirile isterice si pline de groaza ale vecinilor, fie ei cu ocupatie, sau fara. Cand eram mica ma distrau toate povestile acestea care se repetau la nesfarsit, aceeasi distractie reluata la nesfarsit, acceasi oameni. Dupa o pauza de 20 de ani ma plictisesc, ma arunc in lamentatii plictisitoare si deprimante si las totul in urma ca si cum nu as apartine acestui peisaj, ca si cum nici nu stiu despre ce vorbesc ca sa ma aflu in treaba... cu si despre mine.
E bine sa stai cateva zile, sa respiri,sa nu mai gandesti, sa ai senzatia ca esti in mijlocul unui peisaj unde nimic nu se schimba, insa dupa sa fugi..trebuie sa te intorci(chiar daca nu vrei simti ca trebuie) dar nu prea repede.Te sufoca acest calm aflat intr-un illo tempore..nedefinit...nescris...unde oamenii care traiau intr-un anumit fel, si simteau orasul ca pe ceva al lor, care il considerau un punct de reper,acum nu-l mai resimt la fel. Am vazut oameni noi, oameni care nu-mi plac, si nu mi-ar placea niciodata. Lumea pestrita care-si face loc aici ma dezgusta, pentru ca mi-a luat ce era al meu si-mi placea...am nevoie sa ma intorc dupa ceva timp ca sa nu mai resimt asa de apasator aceasta atmosfera iluzorie si inca sper ca tranzitorie....

the world is turning on and some things are just the way they are

2008-07-10T06:48:00.000-07:00

Totul imi pare atat de departe. Un Bucuresti mult prea calduros si care nu-si arata fata decat noaptea(sau cel putin pentru mine). Freamatul nocturn inca ma mai face sa simt ca exista viata si aici si lumea inca nu doarme. Ma plictisesc discutiile cotidiene din autobuze, mirosul orasului, si oamenii care nu-mi inspira nimic. Zilele acestea nu-mi convine nimic, si se pare ca nici nu caut sa ma multumeasca ceva...cad intr-o stare de amorteala totala, paralizanta..nu am nimic de spus, dar ma chinui sa scot cateva cuvinte care sa se lege in propozitii oligofrene pentru a avea o ocupatie...so..i'm awake or it's real?continui sa plutesc pana voi gasi acel ceva...

must be there

2008-07-08T09:21:00.000-07:00

runaway from what you don't know

2008-07-08T08:23:00.000-07:00

Si cat mi-ar placea sa respir din nou aerul sarat al marii, sa stau pe plaja, plina de nisip, sa privesc marea si nimeni sa nu ma intrebe nimic.Sa stai fara sa iei decizii, sa nu mai analizezi fiecare detaliu nesemnificativ din care nu rezulta nimic. Sa mergi si sa nu mai ai senzatia ca trebuie sa te opresti..sa stii ca trebuie sa apara ceva si sa tot cauti..sa alergi si sa zambesti, sa lasi totul in urma...Si pentru ce toata tevatura asta?poate pentru ca inca nu este locul acela unde sa te poti opri..Trebuie sa fie ma mult decat este acum, trebuie sa exista o cale de iesire, o scapare din incongruenta formelor din jur.As vrea sa ma pot opri dar inca nu am de ce, si unde. Intre doua locuri pe care le numesc casa, se pare ca locul meu este in alta parte.so, for the moment i keep on running and hiding, because it's easier....si solutia gasita pe moment...

2008-07-07T07:31:00.000-07:00

Eu si lumea..eu si Cioran intr-o dupa amiaza calduroasa de iulie..poate nu e cea mai buna lectura in acest moment, dar substratu are esenta..:" A ramane tampit de catastrofa ta proprie, incapabil sa actionezi sau sa gandesti, cuprins intr-un intuneric rece si apasator, stingher ca in halucinatii nocturne sau singuratic ca in clipele de regret, este a ajunge la limita negativa a vietii, la temperatura absoluta, unde ultima iluzie de viata va ingheta. Si in acest sentiment de sfarseala se va revela sensul adevarat al agoniei, care nu este lupta din fantezie sau pasiune gratuita, ci zbaterea vietii in ghearele mortii cu putine probabilitati pentru viata"(Cioran, Pe culmile disperarii)
Monologul meu catre mine:Unde este lupta din fantezie in aceasta framantare? Sunt aici si am de gand sa imi gasesc locul printre formele multiple din jur..."Cum as vrea sa nu mai stiu nimic despre mine si despre lumea asta" cat as vrea sa stiu totul si sa nu mai mai lovesc de contururi..

2008-07-06T13:54:00.000-07:00

WHO AM I TO KEEP THIS GOING
WHO ARE YOU TO BRING ME DOWN
I'M NOT READY FOR THIS WORLD SO LET ME BE
GOODNIGHT.....just before going to bed, so goodnight